AM Press : Terorismul Ciclopului roșu

    0
    26
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Terorismul Ciclopului roșu
    Sondajul nostru

    Cerul se uită ziua, cu un ochi mare și roșu, spre pământ. Furnicarul uman se trage la umbră dacă poate și dacă i se dă voie, fiindcă-s oameni care n-au voie să se dea jos de pe schela supravegheată de privirea nemiloasă a soarelui . Mă refer la schele unde se lucrează cu adevărat. Ale noastre sunt trase la umbră de aproape trei decenii. Ele-s proptite doar în pereții care se ridică iute ai unor vile de bugetari. Acolo se găsesc bani și oameni care să îndure canicula. Acolo se lucrează. Meseria politică, mai rentabilă în România decît oricare altă afacere, învinge încălzirea globală, demonetizările, căderea leului. Dar nu despre cărăușia de bani publici în buzunare particulare vreau să scriu, ci despre secetă. Seceta venea la câțiva ani peste holdele Bărăganului și alte dăți. Azi seceta e mai deasă și mai aspră. Un meteorolog-femeie, Corduneanu, spune că lunile de cumplită arșiță care se întind, ca un cod galben (dar eu cred că e un cod roșu, deja), peste reliefurile României, nu pot duce cu gândul decît la încălzirea globală galopantă. Cu ce se mănâncă povestea asta? Cu nepăsarea unui stat care nu ia seama la terorismul ceresc în plină extindere. Nimic din banii publici nu ia calea sistemelor de irigație. Nimic pentru protecția României în fața celei mai dure amenințări. Zero bani. Unele din uriașele canale magistrale din perioada comunistă, performante, perfect amplasate, făcute, unele dintre ele, cu ingineri veniți din străinătate, nu ca industria care era ”un morman de fier vechi”, au fost distruse cu o rară nesăbuință. Azi privim spre cer și întâlnim ochiul ciclopic al soarelui care arde tot. Ard, pentru alte costuri, și buzunarele României, cu totul indiferentă la bestemul în creștere al arșiței.

    Arșiță este și în Orientul Mijlociu. Acolo pot fi și 50 de grade Celsius la umbră. În aste condiții, Israelul de pildă, irigând cu picătura din unica gârlă, Iordanul, pe care o are și care udă și livezile mobile (caișii sunt băgați într-un fel de frigidere o lună, pentru a mima iarna și a fi scoși apoi să înflorească, producând fructe exact când nimeni pe glob nu are) face performanță. Noi avem izvoare și cascade și lacuri la tot pasul, iar porumburile mor de secetă. Sigur, buletinele meteorologice căinează bietul om care trebuie să se ferească de soare. Ar trebui să căineze bietul om, țăran și nețăran, fiindcă toți mănâncă, pentru coșmarul care va veni. NATO ne apără, cică, de iranieni și ruși, UE ne protejează democrația cu care nu prea știm ce să facem, dar nimeni nu ne apără de terorismul cerului și imbecilitarea autohtonă hoață. Nu e o chestiune de durată. Unii vorbesc de schimbarea fundamentală a microclimatului european în 50 de ani. Mai e până atunci, zice nea Găgăuță, politicul, pe mâna căruia ne-am dat, nu se va petrece în mandatul meu, se alintă el. Ba da, mă, chiar în mandatul tău se petrece, iar marele război al omenirii nu e nici cu marțienii, nici măcar cu jihadiștii decât într-o oarecare măsură. Războiul nimicitor e cu Dumnezeu, iar unele țări investesc pentru protecția hranei și a pământurilor cultivabile mai mult decât pentru înarmare. ”Vor supraviețui cei care iau măsuri de adaptare”, spune prietenul meu, profesorul universitar Mircea Duțu, ecologist cu tratate în domeniu. Noi nu luăm nicio măsură de adaptare. În Consiliu Suprem de Apărare a Țării analizăm concentrația de vapoare în Marea Neagră, ca pericol iminent și niciunul dintre deștepții securității naționale, de la Iohannis la ministrul Războiului și Apărării, nu scoate un diftong despre marele pericol care frământă alte cancelarii, iar nouă ne smulge cel mult un scărpinat plictisit în dos.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here