Acasă Colţul specialistului Sanatate pressone.ro : Ceasul al 12-lea în combaterea bacteriilor din spitale.

pressone.ro : Ceasul al 12-lea în combaterea bacteriilor din spitale.

44
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

 Ministerul Sănătății știe, dar nu reacționează

România este foarte aproape de punctul în care infecțiile cauzate de bacteriile intraspitalicești vor deveni imposibil de tratat − avertizează un raport publicat la finalul lunii iunie de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB).

Situaţia este atât de gravă, încât statului român i se recomandă să declare rezistența antimicrobiană ca fiind o amenințare națională la adresa sănătății publice.

De cealaltă parte, Ministerul Sănătății nu este capabil, de mai bine de doi ani, să formeze un grup de experți care să creeze o strategie.

Aici s-a împotmolit Ministerul: la o listă de nume și atribuții.

“România este la o răspântie. Dacă nivelul prezent de rezistență antimicrobiană persistă, este probabil că infecțiile nosocomiale imposibil de tratat vor deveni o realitate, cu precădere cele cauzate de Klebsiella pneumoniae și Acinetobacter baumanii.
Acest fapt va afecta serios capacitatea spitalelor de a oferi servicii indispensabile, precum tratamentul bolnavilor de cancer, intervenții chirurgicale de specialitate sau terapie intensivă”.

Fragment din raportul CEPCB

*

Preferăm antibioticele tari

Nivelul de rezistență antimicrobiană din România este foarte ridicat sau în creștere față de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană.

Potrivit raportului citat, cauzele sunt următoarele:

  • consumăm foarte multe antibiotice și avem o preferință pentru cele mai “tari”;
  • suntem constrânși de de infrastructura spitalicească și de numărul tot mai mic de personal specializat;
  • nu reușim să stabilim colaborări între clinicieni, microbiologi și epidemiologi;

În plus − notează raportul −, nici măcar nu suntem interesați să avem date statistice relevante în ceea ce privește numărul infecțiilor intraspitalicești și consumul de antimicrobiene și antibiotice.

Primele două măsuri recomandate de autorii raportului arată dimensiunea problemei.

Practic, România este sfătuită să declare rezistența antimicrobiană o amenințare națională la adresa sănătății publice, pentru a putea aloca ulterior fonduri serioase unei strategii pe termen lung prin care să combată problema.

A doua recomandare este crearea “cu prioritate” a unui mecanism intersectorial care să coordoneze viitorul program naţional de combatere a infecţiilor intraspitaliceşti.

În paginile cu recomandări, experții europeni descriu, punct cu punct, pașii pe care trebuie să-i facem și elementele pe care trebuie să le conțină strategia.

Un fel de mură-n gură.

Ce (nu) face Ministerul Sănătății 

În luna aprilie a acestui an, PressOne arăta că Ministerul Sănătății deține încă din 2016, din timpul mandatului de ministru al lui Vlad Voiculescu, un proiect de Hotărâre de Guvern care pune bazele acelui mecanism intersectorial recomandat “cu prioritate” de raportul european.

Doar că proiectul stă.

Documentul a zăcut mai bine de un an în Minister, deşi trecuse prin circuitul administrativ și fusese pus în transparență decizională. Adică era gata de a fi aprobat.

În urma articolului din aprilie, Ministerul a conceput un nou proiect de Hotărâre de Guvern cu aceeași temă.

Singura modificare este limitarea accesului societății civile și a asociațiilor de pacienți la dezbaterile viitorului Comitet Multisectorial de Combatere a Rezistenței Antimicrobiene.

În primul proiect de HG, societatea civilă și asociațiile de pacienți aveau reprezentanţi în acest Comitet. În noul proiect de HG se spune că reprezentanții societății civile și ai pacienților “pot participa” la dezbateri.

La începutul săptămânii trecute, am solicitat din nou Ministerului Sănătății date despre înființarea acestui Comitet, care trenează din 2016.

Atenție, e vorba doar despre înființarea unui grup de lucru cu o activitate reglementată. Acest grup trebuie ca mai întâi să existe pentru a putea să și genereze o strategie.

Răspunsul Ministerului este acesta:

“Ministerul Sănătății a elaborat proiectul de Hotărâre privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene și, în data de 27.04.2018, acest proiect a fost postat pe site-ul ministerului la rubrica Transparență decizională.
La această dată, proiectul de Hotărâre privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene a fost refăcut, conform observațiilor primite în etapa de consultare, și se află pe circuitul de avizare internă”.

Ministerul Sănătății, 2 iulie 2018

“Datele electronice erau transcrise de mână într-un registru de hârtie”

“Avizare internă” înseamnă că documentul este trimis de la o Direcție a ministerului la alta pentru a fi aprobat.

Tot în avizare internă s-a aflat și din martie 2017 în aprilie 2018, adică mai bine de un an. Și înainte de asta mai petrecuse o lună în “transparență decizională”.

Nu există nicio prevedere legală care să limiteze timpul petrecut de un astfel de document în circuitul intern al unui minister. Practic, se poate plimba la nesfârșit între transparență și avizare.

Raportul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor mai arată ceva: numărul infecțiilor nosocomiale era de 10 ori mai mare decât cel din statisticile oficiale din 2012, când Centrul a întocmit propria sa evidență în zece spitale din România.

În raport există un paragraf care arată nivelul şi mentalitatea dintr-un spital vizitat de experţii europeni:

“Datele electronice privind sensibilitatea antimicrobială, obținute de la echipamente automate, erau transcrise de mână într-un registru de hârtie, și apoi reintroduse într-o bază de date proprie“. (Raportul CEPCB, pagina 9)

Raportul mai notează că, deși se află în această situație gravă, România nu are proceduri de măsurare a sensibilității antimicrobiene și, deși ni s-a recomandat să o avem, nu am înfiinţat nici o Comisie de supraveghere a consumului antibioticelor.

În plus, raportul menționează că Direcțiile Județene de Sănătate Publică primesc date referitoare la infecțiile intraspitalicești, dar nu şi privind rezistența antimicrobiană.

Un alt detaliu: 13% din antibioticele consumate în 2015 pe teritoriul României au fost obținute fără prescripție medicală.

*

Raportul a fost redactat de experți europeni după întâlnirea, în 2017, cu o comisie a Ministerului Sănătății, dar și cu o echipă alcătuită din directori ai Ministerului Sănătății.

Sunt aceiași oameni care tot avizează, de doi ani încoace, proiectul de HG privind înfiinţarea unui Comitet.

Pentru redactare, echipa de experți a vizitat un spital privat din Cluj-Napoca, Intitutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj, precum şi Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

De asemenea, au existat întâlniri cu Agenția Națională Sanitar-Veterinară și Siguranță Alimentară și cu Agenția Națională a Medicamentului.

Raportul integral poate fi consultat in pressone.ro


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here