PressOne.ro : Vicepreședintele CSM Codruț Olaru…

0
17
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Vicepreședintele CSM Codruț Olaru a ajuns conferențiar universitar prin fals în acte publice

Sondajul nostru

Procurorul Codruț Olaru, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a ajuns conferențiar universitar la Universitatea “Titu Maiorescu” din Bucureşti fără să îndeplinească criteriile cerute de legislație.

Mai mult, el a comis fals în acte publice, declarând, sub propria semnătură, că întrunește punctajul minimal cerut de standardele obligatorii ale Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Președintele comisiei de concurs a fost Gabriel Liviu Ispas, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Educației, responsabil cu Direcția juridică a ministerului și decan al Facultății de Drept de la Universitatea privată “Titu Maiorescu”.

Din comisia de susținere a examenului a făcut parte și actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, care fusese şi coordonatorul tezei de doctorat a lui Codruţ Olaru.

PressOne a dezvăluit în ianuarie că actualul vicepreședinte al CSM a plagiat întreaga teză de doctorat, susținută în 2013 la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Niciun rând dintre cele aproape 250 de pagini ale tezei nu îi aparține procurorului Olaru − întreg conținutul fiind copiat din diverși autori români sau din surse online.

La momentul susținerii concursului pentru poziția de conferențiar universitar, Codruț Olaru era general magistrat, procuror militar și membru al CSM.

La data de 28 noiembrie 2016, Universitatea privată “Titu Maiorescu” anunța în Monitorul Oficial scoaterea la concurs a postului de conferențiar poziția 10 (master) în Departamentul de Drept Public al Facultății de Drept.

Cei interesați de acest post didactic au putut să își depună dosarul de concurs timp de șase săptămâni (până în 11 ianuarie 2017). Singura persoană care s-a înscris a fost Codruț Olaru.

Materiile incluse în planul de învățământ pentru postul de conferențiar 10 (master) au fost:

  • Criminalitate organizată și corupție;
  • Drept penal special aprofundat;
  • Combaterea infracțiunilor de crimă organizată și corupție.

Concursul a avut loc în data de 1 februarie 2017.

Președintele comisiei de concurs care l-a validat pe Olaru a fost, cum spuneam, Gabriel Liviu Ispas, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Educației.

Din comisia de concurs au mai făcut parte Tudorel Toader, care fusese conducătorul de doctorat al lui Olaru, profesorul Constantin Sima (Universitatea “Titu Maiorescu”), profesorul Valerian Cioclei (Universitatea din București) și profesorul Tudor Amza (Universitatea Hyperion).

La momentul concursului, Tudorel Toader era rectorul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Trei săptămâni mai târziu, a fost numit ministru al Justiției, după demisia lui Florin Iordache, generată de scandalul “Ordonanța 13”.

Falsul din dosarul de concurs

Pentru a deveni conferențiar universitar, Codruț Olaru trebuia să îndeplinească două obligații majore:

1) să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege;

2) să susțină o prelegere publică.

Dosarul de concurs trebuia completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe juridice (Comisia 24), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6560/2012.

Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, este declarat respins înainte de prelegerea publică.

În februarie 2017, punctajul minim total pentru postul de conferențiar în domeniul Științe juridice era de 60 de puncte.

Cele mai importante documente din dosarul unui candidat sunt CV-ul și Fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.

După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucrări ale lui Codruț Olaru, am descoperit că el nu îndeplinește punctajul minim și necesar, nici unele criteriile obligatorii cerute de standarde − condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.

Procurorul Codruţ Olaru a declarat, sub semnătură proprie, că însumează un punctaj de 90,8. În realitate, punctajul său era de 32,8, adică jumătate din punctajul minim necesar.

Să le luăm pe rând.

Primul indicator

Conform standardelor minimale, primul criteriu aferent domeniului Științe juridice se referă la numărul de cărți pe care candidatul ar fi trebuit să le fi semnat.

Este vorba despre cel puțin trei cărți, din care:

  • cel puțin una să fie carte de autor unic sau prim autor (restul pot fi realizate în colectiv);
  • cel puțin una să fie curs universitar sau tratat;
  • cel puțin două cărți să fie realizate după obținerea titlului de doctor.

Codruț Olaru a menționat patru cărți:

1. Particularitățile criminalității organizate în România, Editura Hamangiu, 2014.

2. Particularitățile criminalității organizate în România, ediția a II-a, Editura Hamangiu, 2015.

3. Mijloace specifice de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată, Editura Hamangiu, 2014.

4. Traficul și consumul ilicit de droguri – Practică judiciară adnotată, Editura Hamangiu, 2016.

Se acordă 10 puncte pentru fiecare carte, iar pentru edițiile a doua și următoarele ale unei publicații se primește jumătate din punctaj, adică doar 5 puncte, însă doar dacă este vorba despre o ediție revizuită, completată sau adăugită.

Pentru acest indicator, Codruț Olaru a bifat un total de 35 de puncte. Punctajul nu reflectă însă realitatea.

Cartea Particularitățile criminalității organizate în România este teza de doctorat a lui Codruț Olaru (despre care PressOne a scris că este plagiată integral).

Ediția a II-a a acestei cărți nu este una revizuită, completată sau adăugită. Cele două volume sunt identice. Chiar și Introducerea este identică. În concluzie, ediția a II-a, pentru care Olaru și-a acordat 5 puncte, nu trebuia punctată.

Analiza celorlalte două cărți ale procurorului Olaru arată că niciuna nu reprezintă un curs universitar sau un tratat, așa cum cer normele obligatorii.

În concluzie, el nu îndeplinea criteriul celor trei cărți, iar punctajul realizat la acest criteriu era de numai 20 de puncte.

Tudorel Toader a fost conducătorul de doctorat al lui Codruţ Olaru.

Al doilea indicator

Cel de-al doilea criteriu obligatoriu pentru poziția de conferențiar universitar în domeniul Științe juridice se referă la numărul de articole sau studii publicate în reviste cotate ISI (jurnal academic indexat în diferite baze de date ale Clarivate Analytics), în reviste cu prestigiu recunoscut în domeniu sau în reviste indexate în baze de date internaționale (BDI) recunoscute.

Numărul minim de articole este de 12, iar pentru fiecare se acordă un punct.

În fișa personală de autoevaluare, Codruţ Olaru menţionează exact 12 articole, însă doar jumătate dintre acestea se încadrează în criteriile stabilite de CNATDCU.

Mai exact, doar patru articole publicate în revista “Dreptul” și două apărute în revista “Universul Juridic” pot fi luate în considerare. Aceste două reviste sunt indexate BDI, așa cum cer normele.

Celelalte șase articole au fost publicate în reviste neindexate BDI și care nu se încadrează în categoria revistelor cu prestigiu recunoscut în domeniul științelor juridice.

CNATDCU definește revistele cu prestigiu recunoscut ca fiind periodicele de specialitate din România acreditate de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS) și indexate în minimum două baze de date internaționale recunoscute.

Cele șase articole ale lui Codruț Olaru care nu se încadrează în cerințele CNATDCU au fost publicate în revista “Pro Lege” (două), în Revista de Drept Penal (trei) și în volumul unei conferințe organizate la Universitatea “Titu Maiorescu” în 2016, neindexată.

Acest al doilea criteriu nu era, deci, îndeplinit de procurorul Olaru, el având doar 6 articole din 12 obligatorii și, ca atare, 6 puncte realizate.

Al treilea indicator

Cel de-al treilea criteriu face referire la participarea, în calitate de director sau responsabil, la granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare internaționale.

Codruț Olaru susține că a participat la 5 granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare internaționale în calitate de director sau responsabil.

1. JLS/2007/JPEN/227. Întărirea cooperării româno-belgiene în domeniul investigării criminalității organizate.

2. HOME/2010/ISEC/AG/INT/006. Întărirea cooperării între instituțiile de aplicare a legii și sectorul privat în combaterea fraudei și comerțului ilicit pe internet.

3. HOME/2010/ISEC/AG/057. Întărirea capacitații autorităților din Franța și România de a combate traficul de persoane – REFRACT.

4. HOME/2011/ISEC/AG/THB/4000002192. Întărirea luptei împotriva cerșetoriei forțate: o abordare multidisciplinară.

5. PHARE 2006/018 – 147.01.04. Continuarea consolidării capacitații instituționale a Ministerului Public, în special în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și a terorismului, o componentă de asistență tehnică și o componentă de achiziție de bunuri.

Niciunul dintre aceste proiecte nu este grant de cercetare științifică. Toate sunt granturi pentru dezvoltare instituțională și resurse umane, cofinanțate de la bugetul de stat și din fonduri de preaderare și post-aderare ale Comisiei Europene.

Standardele minimale CNATDCU menționează foarte clar ce tip de granturi pot fi luate în considerare și cum sunt acestea definite:

“Prin grant de cercetare se înțelege orice proiect de cercetare științifică, în domeniul de specializare al candidatului, câștigat prin concurs organizat de autoritățile competente naționale sau internaționale (precum programele naționale gestionate de UEFISCDI, programele europene de tip POSDRU, Horizon 2020)”.

Mai mult, Codruț Olaru nu figurează ca director sau responsabil în niciunul dintre aceste proiecte, așa cum cer normele.

În primul, director a fost procurorul Daniel Țicău, în cel de-al doilea, procurorul Ioana Albani, în cel de-al treilea, procurorul Raluca Botea, în cel de-al patrulea, procurorul Nadina Spînu, iar în ultimul, procurorul Gheorghe Muscalu −

Procurorul Gheorghe Muscalu ne-a declarat că procurorul Codruț Olaru nici măcar nu a făcut parte din proiectul pe care susține că l-a coordonat din poziție de director.

“Proiectul a fost cu finanțare europeană, iar eu am fost liderul proiectului. A fost scris de cei de la Parchetul General, de la compartimentul de specialitate.

Domnul Olaru nu a avut nicio treabă, nu a fost implicat în niciun fel. Acest proiect a fost doar pentru achiziție de echipamente tehnice și mobilier.

A fost un proiect european, puteți să verificați și la Bruxelles − știți că banii europeni nu se cheltuie oricum, iar ei au toate documentele”, ne-a declarat Gheorghe Muscalu.

Toți cei cinci procurori care au fost directorii proiectelor asumate de Olaru au fost procurori-șefi ai DIICOT sau procurori cu funcții de conducere în DIICOT.

Astfel, niciunul dintre cele cinci proiecte nu poate fi luat în considerare, cum nu poate fi luat în considerare niciunul dintre cele 25 de puncte declarate de Olaru.

Al patrulea indicator

Cel de-al patrulea criteriu face referire la participarea, în calitate de membru în echipă, la granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare internaționale.

Codruț Olaru susține că a participat la trei asemenea proiecte.

1. HOME/2011/ISEC/AG/4000002572 – SPECIFICS – Investigarea financiară eficientă, strategică şi proactivă a contrabandei cu țigări.

2. JUST/2013/JPEN/AG/4475. Întărirea cooperării la nivel European.

3. HOME/2013/ISEC/AG/FINEC/4000005184. Îmbunătățirea metodelor de investigare și a cooperării instituționale în vederea combaterii fraudei cu TVA.

Aceste proiecte intră tot în categoria programelor pentru dezvoltare instituțională și resurse umane; niciunul nu este proiect de cercetare științifică.

Nici acest indicator nu este îndeplinit de Codruț Olaru, iar cele 6 puncte declarate de acesta nu pot fi luate în considerare.

Al cincilea indicator

Un alt criteriu neîndeplinit de procurorul Olaru este cel referitor la premii.

Conform criteriilor CNATDCU, se iau în considerare premiile acordate de Academia Română, de celelalte academii înființate prin lege, precum și de Uniunea Juriștilor.

Olaru menționează trei diplome de excelență, care nu pot fi echivalate cu un premiu. Niciuna nu a fost acordată de instituțiile nominalizate în criteriile CNATDCU.

1. Diplomă de excelență acordată de US Secret Service − august 2009.

2. Diplomă de excelență acordată de Drug Enforcement Administration (D.E.A.) − septembrie 2009.

3. Diplomă de excelență acordată de US Immigration and Customs Enforcement – 2013.

Nici acest indicator nu este îndeplinit de Codruț Olaru, iar cele trei puncte declarate de el nu pot fi luate în considerare.

Al șaselea criteriu

Cel de-al șaselea criteriu neîndeplinit de Codruț Olaru se referă la calitatea de moderator la conferințe științifice, naționale sau internaționale.

1. Conferență internațională în materia combaterii contrabandei cu produse accizabile – București, 18 septembrie 2014.

2. Conferință internațională de cooperare judiciară internațională – București, 22 februarie 2016.

3. Conferință internațională de macrocriminalitate economico-financiară – București, 4 aprilie 2016.

Niciuna dintre cele trei conferințe menționate de Codruț Olaru în fișa de autoverificare nu a putut fi identificată cu ajutorul internetului pentru a se stabili instituția organizatoare, panelurile sau participanții.

Dacă au avut loc cu adevărat, ele par mai degrabă conferințe cu tematică profesională juridică, și nu conferințe științifice, cum se impune în standarde.

În acest caz, nu pot fi luate în considerare cele trei puncte menționate de Olaru.

Falsul în acte publice

La finalul fișei de autoevaluare, Codruț Olaru a completat o declarație pe proprie răspundere prin care certifică, în fals, faptul că îndeplinea standardele minimale necesare și obligatorii.

Declarația este semnată sub incidența prevederilor Codului Penal privind falsul în declarații.

Procurorul Codruț Olaru nu a dorit să comenteze modul în care s-a derulat concursul pentru postul de conferențiar pe care îl deține.

“Oricum, ce spun eu nu contează. Scrieți ce vreți să scrieți, nu are rost să discutăm. Fiecare le știe pe ale lui. Dumneavoastră făceți-vă treaba. O zi bună!”, a spus Olaru, după care a închis telefonul.

Decanul Facultății de Drept de la Universitatea “Titu Maiorescu”, Gabriel Ispas, susține că nu a avut nicio atribuție în organizarea concursului și că rolul său a fost unul strict administrativ.

“Dosarul de concurs se verifică prima dată de serviciul Resurse Umane, după aceea se verifică de prorectorul de specialitate și apoi se înaintează comisiei de concurs”, susține Ispas.

El a precizat că nu își amintește să fi fost vreo problemă cu dosarul lui Olaru și că atribuțiile de verificare nu îi aparțin.

“Decanul nu are atribuții de verificare. Concursurile se validează de consiliile facultăților și, mai apoi, de Senatul Universității. Procedura de verificare este inversă în momentul în care există o suspiciune la orice fel de concurs. Momentan, am această rezervă în a comenta, în contextul în care nu știu despre ce este vorba”, a mai spus Ispas.

Ministrul Tudorel Toader nu a răspuns la telefon și nici la mesajele scrise. Nici profesorul Tudor Amza, de la Universitatea Hyperion, cel de-al doilea membru în comisia de concurs, nu a răspuns la apeluri.

Am reușit să obținem un punct de vedere de la cel de-al treilea membru, profesorul Valerian Cioclei (Universitatea București).

“Punctajul nu se calculează de către membrii comisiei, ci de serviciul Personal de la universitate. În plus, e o asumare a celui care participă la concurs, care își calculează punctajul.

Se merge pe buna-credință a celor de la biroul Personal. Din ce îmi amintesc eu, îndeplinea criteriile. Nu este problema mea, ca membru de comisie, să verific punctajele. Noi trebuie să vedem ce a scris, ce a publicat.

Aceste punctaje se verifică de serviciul Personal și răspunderea este comună, iar dacă el a făcut un fals, este responsabilitatea lui”, susține profesorul Cioclei.

Strategia lui Olaru

Din analiza CV-ului lui Codruț Olaru reiese că, în anii 2014-2016, el a acționat astfel încât să poată bifa indicatorii ceruți de CNATDCU pentru a deveni conferențiar universitar.

Astfel, în 2015 a publicat cea de-a doua ediție a tezei sale de doctorat, care nu diferă cu nicio pagină față de ediția publicată în 2014, iar în 2016 a publicat volumul “Traficul și consumul ilicit de droguri – Practică judiciară adnotată”, lucrare care nu are nicio valoare științifică, fiind o simplă culegere de decizii ale unor instanțe de judecată în dosare care vizau traficul și consumul de droguri.

În același interval de timp, Olaru a publicat 7 articole în diverse reviste pentru a ajunge la numărul obligatoriu de 12 articole cerut de CNATDCU.

Însă, așa cum am arătat mai sus, criteriul numărului (12) nu este suficient. Aceste 12 articole ar fi trebuit publicate în reviste ISI, BDI sau în reviste de prestigiu în domeniul științelor juridice, criteriu cumulativ neîndeplinit de Olaru.

CV-ul lui Olaru

Cariera lui Codruț Olaru a fost una de continuă ascensiune. A ajuns prim-procuror al Judecătoriei Bacău în 1999, la 4 ani după terminarea facultăţii şi intrarea în magistratură.

După alți aproape 6 ani, în 2005, era numit procuror-șef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT.

Alți doi ani i-au fost suficienți pentru a fi numit procuror-șef al structurii centrale a DIICOT. În mai 2013, când i-au expirat cele două mandate de procuror-șef al DIICOT, a fost numit adjunct al Procurorului General al României, funcție pe care a ocupat-o până în mai 2016.

Olaru este unul dintre cazurile șocante din Armata română care arată, o dată în plus, cum se poate ajunge general într-un timp incredibil de scurt, dacă ai susținerea potrivită.

Civilul Codruț Olaru a ajuns în 3 ani și 10 luni de la gradul de caporal la cel de general de brigadă cu o stea. Militarii de carieră au nevoie, în cel mai bun caz, de 25 de ani pentru a ajunge generali.

Din mai 2016, Codruţ Olaru este procuror militar, iar din luna octombrie a aceluiași an este membru în Consiliul Superior al Magistraturii. În data de 5 ianuarie 2018 a fost ales vicepreședinte al CSM.

Teza plagiată

În luna ianuarie a acestui an, PressOne a dezvăluit în exclusivitate faptul că teza de doctorat a lui Codruț Olaru este plagiată în totalitate.

Lucrarea, care însumează 250 de pagini, reprezintă o simplă inventariere a unor tematici despre criminalitatea organizată, cum ar fi traficul de droguri sau de persoane, terorismul, criminalitatea informatică sau spălarea banilor.

Deși la CNATDCU există o sesizare referitoare la teza lui Olaru încă din luna ianuarie, iar, potrivit legii, termenul de soluționare este de 45 de zile, până acum nu a fost formată o comisie de lucru care să analizeze teza.

Într-un răspuns primit de la Ministerul Educației la începutul lunii mai se preciza că o comisie de lucru urma a fi stabilită în ședința Consiliului General al CNADCU din data de 11 mai. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Surse din CNATDCU ne-au declarat că mai toți profesorii care au fost solicitați pentru a analiza teza lui Olaru s-au declarat în incompatibilitate și că, în acest moment, există cu certitudine o singura persoană dispusă să își asume responsabilitatea de a verifica suspiciunile de plagiat.

Aceleași surse mai precizează că, dacă nu se vor găsi alți doi profesori, se va apela la cadre didactice din străinătate.


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here