Prin acte false, familia edilului Klaus Johannis a intrat in posesia mai multor cladiri, evaluate la peste 1 milion de euro

0
35
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

PRIMARUL SIBIULUI, NASUL MAFIEI IMOBILIARE

de Madalin Pribu, Alexandru Stancu

Intr-un memoriu adresat Parchetului National Anticoruptie, toti locatarii din imobilul de pe strada G-ral Magheru, de la nr. 35, sesizeaza fapte de natura penala, savarsite de primarul Klauss Johannis. Astfel, Liliana Soima, Ioan si Ana Oarga, precum si Elisabeta Antonescu semnaleaza faptul ca “in toate cauzele in care se judeca cu familia primarului Municipiului Sibiu, compusa din Johannis Klauss Werner – sot, Johannis Georgeta – sotie si Georgeta Lazurca – soacra primarului si cu Liviu Muntean – secretar al Primariei Porumbacu de Jos, acestia din urma, cu concursul unor magistrati, au reusit sa puna in discutie si sa anuleze titlul de proprietate al Statului Roman asupra a doua imobile cu mai multe etaje situate in centrul istoric al Sibiului si a caror valoare depaseste 1 milion de euro”. 

Procese castigate cu falsuri
In acelasi memoriu se stipuleaza faptul ca “activitatea infractionala a persoanelor mentionate a constat in urmatoarele: Johannis Carmen si Lazurca Georgeta, impreuna cu o alta persoana – Bastea Ioan, cu sprijinul si consultanta avocatului Dorin Suciu, au promovat, in anul 1997, o actiune la Judecatoria Sibiu, in vederea constatarii gresitei aplicari a decretului nr. 92/1950, cu privire la imobilele indicate, solicitand anularea titlului statului asupra acestor imobile si restituirea situatiei anterioare de carte funciara, respectiv reinscrierea proprietarilor de la care au fost nationalizate imobilele.
Desi s-au folosit si de un testament, dovedit prin expertiza judiciara ca fiind fals, actiunea a fost respinsa pentru lipsa actiunii procesuale active. Familia Johannis, pe baza hotararilor irevocabile prin care li se constata, fara sa o fi cerut, calitatea de mostenitori ai caselor nationalizate, se prezinta la notarul public Bucsa Radu, care le elibereaza certificatul de mostenitor si legatar nr. 90/1999. Notarul incalca toate normele procedurii succesorale notariale.
Nu se sesizeaza ca nu era competent teritorial, nu solicita si nu verifica nici un act de stare civila pentru a stabili calitatea de mostenitori a celor ce se infatiseaza inaintea sa. Argumentul este simplu: exista o hotarare judecatoreasca irevocabila, data pe baza unui inscris fals – conform adeverintei nr. 168/1998, care statuteaza aceste probleme.
 

Familia primarului vrea tot
Pe baza sentintei nr. 6011/1998 si a certificatului de mostenitor, familia primarului isi intabuleaza dreptul de proprietate asupra celor doua imobile, cu toate ca acestea, in parte, fusesera vandute semnatarilor memoriului. Simultan, noii proprietari pornesc o seama de procese pentru constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare.
In urma plangerii penale formulate impotriva numitilor Muntean Liviu, Dorin Suciu, Bucsa Radu Gabriel, Johannis Carmen, Johannis Klauss Werner, Bastea Ioan si Lazurca Georgeta, prin Ordonanta nr 66/P/2001 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia se dispune scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului Muntean Liviu si neinceperea urmaririi penale fata de ceilalti faptuitori. Aceasta solutie a generat complexe probleme procedurale si a condus, in cele din urma, la imposibilitatea de a se inlatura consecintele unei fapte ilicite dovedite si recunoscute de catre chiar faptuitori.

Pedepse modice
In concluzie, dupa ce scopul de a dobandi pe cai ilicite imobilele in litigiu a fost atins de catre faptuitorii Johannis Carmen si Johannis Klauss, Bastea Ioan si Lazurca Georgeta, pe baza adeverintelor false, dupa ce invinuitul a fost sanctionat cu o amenda modica, iar dosarul penal inchis, Muntean Liviu poate sa ateste o stare de fapt reala, si anume ca Ghenea Eliseu nu a avut nici un mostenitor legal. De asemenea, in ceea ce-i priveste pe faptuitorii Johannis, Lazurca si Bastea, este indiscutabil ca acestia l-au determinat pe invinuitul Muntean sa produca inscrisul fals, ei fiind singurii care l-au folosit si au profitat de pe urma lui”.

“Retrocedarile caselor nationalizate au nascut controverse si discutii in toata tara. Un caz aparte al mafiei imobiliare, controlate la cel mai inalt nivel, il reprezinta municipiul Sibiu, acolo unde actul normal de justitie s-a transformat intr-o afacere prospera. De la aparitia acestei legi, procedura de intrare in posesie a unei case, fie ea o cocioaba de la marginea drumului sau un monument istoric din patrimoniul national, sta in varful penitei primarului, in jurisdictia caruia se afla imobilul respectiv.”
Pe acest principiu, primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, a retrocedat, prin metode legale sau mai putin legale, diverse imobile, multe dintre ele fiind chiar de interes public, cum ar fi Liceul Pedagogic, Liceul Agricol si chiar Casa de Cultura a Studentilor. Metoda prin care edilul Johannis improprietareste diverse persoane, multe dintre ele plecate de ani buni din Romania, este una pe cat de simpla, pe atat de ingenioasa.
Sibienii stiu de mult timp ca pentru a intra in posesia unui imobil in baza acestei legi a retrocedarilor este nevoie de doua lucruri esentiale. Unul dintre ele il constituie imobilul in sine, iar al doilea se leaga de existenta unui mostenitor. Prima conditie este foarte usor de realizat, dat fiind faptul ca centrul istoric al orasului este plin de cladiri nationalizate de fostul regim comunist. Urmatoarul pas este identificarea unui mostenitor sau macar a unui individ care sa aiba o legatura cu fostii proprietari, fie ea si o simpla coincidenta de nume.

Scotocirea prin arhive
De acest lucru sunt responsabili juristii primariei care, in prima faza, scotocesc in arhive, pentru a descoperi cladirile care nu au fost solicitate in instanta, in baza Legii retrocedarilor. Metoda este foarte simpla: se gaseste casa care ar putea fi retrocedata, apoi se cauta ultimii proprietari de drept. Daca acestia au murit, lucru valabil in foarte multe cazuri, se cerceteaza daca ei mai au descendenti. In momentul in care acestia sunt gasiti, urmeaza sarabanda procurilor prin care mai-marii orasului incep sa-si faca mendrele.

Un imobil cu implicatii personale
Un caz concret al acestui tip de retrocedare ilegala este cel al imobilelor situate in centrul Sibiului, unul pe strada Nicolae Balcescu, artera principala din vechea cetate, iar celalalt pe strada General Magheru. Povestea vilei din strada Magheru este un pic mai alambicata, special, parca, pentru a nu se mai gasi firul cronologic al evenimentelor.
In data de 9 iulie 1969 moare Eliseu, ultimul descendent direct al familiei Ghenea, cei care erau proprietarii de drept ai casei. Atunci, mostenitor devine Nicolae Bastea, nepotul celui decedat. In mai 1993, acesta moare, la randul sau, singura ruda in viata fiind Ioan Bastea, un nepot de-al lui. De asemenea, in testament mai apare si numele Georgetei Lazurca si Georgetei Carmen Johannis. Cele doua sunt soacra si, respectiv, sotia primarului municipiului Sibiu.

Tribunalul Brasov descopera neregulile
In primavara acestui an apar primele probleme reale pentru cele trei persoane care au solicitat retrocedarea imobilului. Tribunalul Brasov se sesizeaza de ilegalitatile existente in acest dosar si anuleaza certificatul de mostenitor si, implicit, cererea celor trei de a intra in posesia cladirii din centrul Sibiului. Mai mult, judecatorii de la Brasov au considerat ca multe din deciziile colegilor de la Judecatoria Sibiu au fost eronate si le-au anulat.

Ilegalitatile notarului Bucsa
Astfel, magistratii au stabilit ca certificatul de mostenitor contestat de Rudolf Richard Wagner, cel care a depus apelul, si care a fost intocmit de notarul Gabriel Radu Bucsa, contine mai multe inadvertente, drept pentru care instanta anuleaza respectivul act. In primul rand, in cuprinsul certificatului de mostenitor s-a mentionat ca ultimul domiciliu al lui Nicolae Bastea a fost in comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.
In realitate, conform certificatului de deces, Bastea a decedat in comuna Vistea, judetul Brasov, si a avut ultimul domiciliu in municipiul Cluj-Napoca. Notarul public Gabriel Radu Bucsa a trecut in inscrierea finala si in certificatul de mostenitor ca ultimul domiciliu al lui Nicolae Bastea a fost in comuna Porumbacu de Jos, fara a indica probele care au stat la baza acestei inscrieri. Mai mult, nici cei trei mostenitori trecuti in acte nu au prezentat acte care sa justifice cele afirmate, fiind de acord cu afirmatiile notarului. Cu toate aceste, Bucsa ia act de aceasta nota si incheie certificatul de mostenitor.

Soacra si sotia edilului, cercetate
Ceea ce este foarte ciudat este faptul ca Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu a inaintat o adresa care preciza ca, in urma cercetarilor penale efectuate pentru savarsirea infractiunilor de fals intelectual, uz de fals, fals in declaratii, marturie mincinoasa si abuz in serviciu contra intereselor personale si intereselor publice de catre Carmen Georgeta Johannis, Georgeta Lazurca, Ioan Bastea si Romul Marginean, s-a stabilit ca Nicolae Bastea a domiciliat si decedat pe raza de competenta a Biroului Notarului Public Gabriel Radu Bucsa.
Instanta Tribunalului Brasov considera ca aceste concluzii contravin mentiunilor din actul de deces, inclusiv in privinta locului de deces. Astfel, magistratii instantei considera ca certificatul de mostenitor a fost emis de notarul Bucsa cu incalcarea competentei teritoriale absolute.

Acte, de capul lor
Initial, Ioan Bastea, Georgeta Lazurea si Carmen Georgeta Johannis au invocat testamentul olograf, intocmit de Eliseu Ghenea in favoarea lui Nicolae Bastea, insa Judecatoria Sibiu a considerat actul respectiv nul deoarece nu este scris, datat si semnat de defunct, asa cum prevede legea. Cum era si firesc, cei care solicitat retrocedarea au solicitat acest lucru pe alte cai, folosindu-se, acum, de relatia de rudenie dintre Eliseu Ghenea si Nicolae Bastea. Aici intervine o noua ilegalitate a notarului, menita sa-i favorizeze pe Ioan Bastea, Georgeta Lazurca si pe Carmen Georgeta Johannis.

Johannis contra Johannis
Pentru a da o nota de legalitate a relatiei speciale pe care o are cu primarul Sibiului, Ioan Bastea incheie, la Biroul notarial al aceluiasi Bucsa Radu Gabriel, o procura generala de administrare. Prin acest act, Bastea il imputerniceste pe Johannis Klaus sa negocieze si sa incheie contracte de inchiriere cu chiriasii din imobilul situat str. Nicolae Balcescu, nr. 29.
Mai mult decat atat, actul mai stipuleaza si faptul ca “mandatarul (adica primarul Sibiului, n.r.) imi va apara interesele in fata oricaror organe de stat, persoane fizice sau juridice, precum si in fata instantelor judecatoresti, daca va fi nevoie, putand promova actiune in justitie pentru promovarea si conservarea patrimoniului etc.
De asemenea, mandatarul meu mai este imputernicit sa faca orice declaratii in legatura cu situatia juridica a imobilelor, semnand in numele meu si pentru mine oriunde trebuinta o va cere, semnatura sa fiindu-mi opozabila”. In traducere libera, primarul Sibiului este in acelasi timp cel care se apara pe sine in fata eventualelor procese intentate impotriva Primariei si de cealalta parte, tot el este cel care apara Primaria.

Un alt fals, iarasi notarul
In mod legal, rudenia, respectiv calitatea de mostenitor si numarul acestora se dovedesc prin acte de stare civila si cu martori. In acest caz, notarul a stabilit relatia de rudenie in baza unei adeverinte emisa de primaria comunei Porumbacu de Jos si in urma unei declaratii a martorului Romul Marginean, nicidecum in baza unor acte de stare civila.
Aceasta este o alta ilegalitate a notarului Bucsa, iar judecatorii brasoveni au stabilit ca probele depuse la dosar sunt insuficiente si neconcludente pentru a se putea emite, in baza lor, un certificat de mostenitor. Audiat de organele de urmarire penala, martorul Romul Marginean a recunoscut ca stie de legatura de rudenie dintre familia Ghenea si Nicolae Bastea in urma unor discutii cu membrii comunitatii locale. Acest lucru dovedeste ca Marginean nu era stapan pe informatie, avand, cel mai probabil, alte interese atunci cand a declarat acest lucru.

Ilegalitatile se fac uitate
In mod paradoxal si pentru a dovedi, inca o data, daca mai era cazul, de ilegalitatile produse in acest caz de retrocedare in care este implicat primarul Sibiului si familia acestuia, in dosar apare si un act emis de Notariatul de Stat Judetean Sibiu in anul 1972, in care apare ca unica mostenitoare a lui Eliseu Ghenea sora acestuia, Paraschiva Micu. Femeia a decedat in anul 1975, in comuna Porumbacu de Jos, a carei primarie emitea si adeverinta din 1998, prin care preciza ca Bastea este unicul mostenitor. In aceasta situatie, Tribunalul Brasov o accepta pe Paraschiva Micu ca unic mostenitor.

*

Penalul care nu vroia sa stea alaturi de penali la 1 decembrie


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here