Psihologie vs. NLP in Romania, partea I

2
136
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

În 2007, am fondat un grup de Yahoo care se numeşte “Dezvoltare profesională“, despre care am scris şi aici. Nu o dată am întâlnit situaţii de publicitate înşelătoare, în care NLP-işti promovau cursuri în aşa fel încât cititorul neavizat ar fi putut înţelege că sunt cursuri de terapie, sau acreditate psihologic cumva. Asa ca m-am hotarat sa scriu si sa public o serie de articole pe tema aceasta, legate intre ele printr-un fir logic de argumentatie. Acesta este primul dintre ele.

Ce înseamnă să fii psiholog în România

În 2004, în România, Colegiul Psihologilor din România (COPSI), conform noilor norme şi statutului, precum şi Codului Deontologic elaborat, a reglementat funcţionarea unei comisii deontologice care să analizeze cazurile sesizate care contravin codului deontologic al psihologilor. Este de notat cum COPSI are împuternicirea legală, în calitate de autoritate recunoscută de stat pentru a interveni, investiga şi sancţiona, profesional şi legal cazurile în care s-a constatat pe baza dovezilor prezentate existenţa unei contravenienţe faţă de codul deontologic.

Există o problemă de fundal: psihologul cu drept de liberă practică este acela care a dobândit această calitate pe baza depunerii unui dosar şi trecerii unui/unor examen(e). Poate fi admis în acest concurs candidatul care are minim următoarea pregătire:

  • este licenţiat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, cu 240 ECTS (credite universitare transferabile), sau cu alte cuvinte, a studiat psihologia la nivel de bachelor 4 ani (zi) sau 5 ani (ID). Ultima promoţie din România care a studiat psihologia o asemenea perioadă de timp a început în 2004 şi s-a lichidat în 2008 şi 2009

sau

  • este licenţiat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, cu 180 ECTS (credite universitare transferabile) – 3 ani universitari şi este master în psihologie, cu 120 ECTS (credite universitare transferabile) – 2 ani universitari

sau

  • o licenţă/un master în psihologie/ştiinţe ale educaţiei, la care se adaugă numărul total de ECTS necesare minim pentru a accede la poziţia de psiholog de liberă practică include o serie de discipline obligatorii (cea mai complicată situaţie, nu ştiu pe nimeni care să fi făcut asta

sau

  • master + doctorat în psihologie/ştiinţe ale educaţiei (minim 5 ani, echivalentul a 300 ECTS), la care se adaugă o licenţă într-un domeniu învecinat psihologiei

Deci teoretic, un absolvent al facultăţii de psihologie este psiholog. Practic, nu este, până când nu e recunoscut de COPSI, după standardele lor. Cine nu a făcut toate formele, formările şi nivelele sau nu plăteşte constant taxa, sau nu trece vreun examen, nu are dreptul să se numească psiholog şi nici să pretindă că ţine cursuri acreditate psihologic. Cine spune că este, dar nu este, comite malpraxis, iar COPSI ar trebui să intervină. De fapt, a şi făcut-o. Există cazul destul de cunoscut al lui Tiberiu Felber, un trainer ardelean care făcuse doar facultate de psihologie (pare-mi-se fără să fi dat examenul de licenţă), şi care a fost sancţionat public pentru folosirea neadecvată a acestei titulaturi în contextul promovării unor cursuri. Risca să fie sancţionat penal pentru infracţiunea săvârşită.

VA URMA

Happy personal development!

Iti multumesc!

Stefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane

discerne.wordpress.com


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here