replicaonline.ro – Adamdel Project : olandezii investesc în secret…

0
33
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

Adamdel Project: olandezii investesc în secret peste o jumătate de miliard de euro în Constanţa

Parcul ar trebuie să fie gata până în anul 2021

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

O companie olandeză investeşte peste un miliard de euro în două parcuri eoliene din România, proiect care ar trebui finalizat până în anul 2021. Vis- Viva Project, un parc cu 120 de turbine a câte 4 MW şi o capacitate totală de 500 MW urmează să fie construit în Buzău, iar altul, Adamdel Project, cu 242 de turbine a câte 2 MW şi o capacitate totală de 530 MW ar trebui ridicat în Constanţa, cel mai probabil la Adamclisi. Împreună, cele 362 de turbine ar costa peste un miliard de euro, din care jumătate ar merge în Constanţa. În ciuda anvergurii uriaşe a proiectului, investiţia este ţinută la secret.

NERO Renewabels a demarat deja achiziţiile de turbine, potrivit unui anunţ publicat în decembrie 2017 pe site-ul companiei olandeze. Şase producători au fost selectaţi pentru negocieri, NERO urmând să aleagă până la finele primului trimestru din 2019 dintre următorii: Vestas, SGRE, Enercon, Senvion, Nordex şi Lagerwey. În România, NERO Renewables este reprezentată de casa de avocatură Iordache Partners, iar în conducerea companiei care investeşte pe tăcute un miliard de euro în eoliene se află şi alte persoane care au legătură cu ţara noastră. Astfel, CEO-ul companiei, belgianul Gauthier van Weddingen, a fost director executiv la Unicredit Consumer Finance şi vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere al TBI Bank. De asemenea, olandezul Markus Vrieling, preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al NERO Renewables, are domiciliul în România. Ceilalţi doi membri ai CA-ului companiei olandeze sunt germanul Ard de Poot şi belgianul David Allan.

Interesele strategice ale Olandei

Alt lucru bizar în această mega afacere este faptul că olandezii spun că investesc în trei locaţii din România, s-au apucat deja de cumpărat turbine şi urmează să contacteze autorităţile române, dar nu fac vorbire decât despre două locuri- în Buzău şi Constanţa. Unde va fi al treilea parc eolian- e un mister. Chiar şi aşa, dacă cele două parcuri vor fi finalizate, producţia lor anuală ar fi de circa 3 TWh de energie electrică, adică mai mult de 5% din producţia naţională. Ar fi cea mai mare investiţie din domeniul energiei regenerabile care să fi fost vreodată făcută în România, potrivit economica.net. Şi, totuşi, cine mai investeşte într-o piaţă suprasaturată, precum ce a României? Explicaţia trebuie căutată în economia Olandei şi respectarea legislaţiei europene în materie de energie regenerabilă.

NE-RO înseamnă de fapt prescurtarea de la Netherlands-Romania, şi este mai mult decât un proiect comercial, iată de ce: Fiecare stat membru al Uniunii Europene şi-a asumat o ţintă de producţie de energie electrică din surse regenerabile, cu orizonturi de timp determinate. Dacă România a îndeplinit încă de acum doi ani ţinta pentru anul 2020 (24,7% din producţie a fost “verde” încă din 2015, în condiţiile în care ţinta este de 24%, pentru 2020), Olanda este încă departe de orice ţintă asumată, potrivit economica.net

În luna octombrie a anului trecut, un raport al guvernului Olandei, citat de Reuters, spunea că ţara lalelelor va rata cu siguranţă ţinta pentru anul 2020, în ciuda investiţiilor în energia eoliană. Pe baza estimărilor guvernamentale, regenerabilele urmează să producă, în 2020, 12,4% din electricitatea consumată de Olanda, sub ţinta de 14% asumată de statul olandez în faţa Comisiei Europene.

Acelaşi raport arată că va fi ratată şi ţinta pentru anul 2030. Ponderea regenerabilelor va ajunge atunci la 23,9% din consum, iar emisiile de gaze cu efect de sera vor scădea cu 34% sub nivelul din anul 1990. Or, ţintele asumate de Olanda pentru acel an sunt de 23,9%, respectiv 40%.

Însă, legislaţia comunitară în permite Olandei să i se “transfere” în contul producţiei de energie verde, producţia pe care ea o susţine în alt stat al Uniunii Europene, conectat la reţeaua europeană. De aici, interesul pentru România. Acest transfer pur statistic ar ajuta Olanda să îşi îndeplinească ţinta, iar cei de la NERO chiar spun asta: proiectul din România înseamnă 2,6% din producţia naţională de electricitate a Olandei, sau 20% din capacitatea ei instalată în eolian, şi, dacă s-ar realiza, ar reduce cu o treime diferenţa actuală între ţinta Olandei pentru 2020 şi situaţia existentă.

Oficialii ştiu din auzite de proiectul olandez

Un asemenea proiect, care probabil are nevoie şi de un acord interguvernamental, ar trebui să fie însă cunoscut la cel mai înalt nivel de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de electricitate din România, care trebuie să racordeze cele peste 360 de turbine la reţea, mai ales că vorbim despre cîteva sute aflate într-o zonă de congestie, în Dobrogea. “Nu ştim nimic oficial, nu am primit nicio solicitare oficială pentru eliberarea de ATR (Aviz Tehnic de Racordare -n.red.) am primit doar o informare de la Ministerul Energiei că ar exista acest proiect”, a declarat Corina Popescu, director general al Transelectrica, pentru sursa citată, oficialul completând, însă, că are, personal, cunoştinţă despre proiect. Ea a spus că un astfel de proiect ar fi bun pentru România, pentru că ar aduce mai multă energie în reţea, care nu ar fi subvenţionată de consumatorii români prin schema de certificate verzi. “Ar fi bine pentru consumatorii români, pentru că ar fi o cantitate suplimentară de energie în piaţă, care cu siguranţă ar conduce la preţuri mai mici. Iar această energie nu beneficiază de schema de sprijin din România, nu se califică, ci de cea din Olanda”, a explicat Corina Popescu. Odată preluată în reţeaua Transelectrica, energia poate fi consumată de oricine din Europa, România fiind conectată la reţeaua europeană.

Deşi proiectul nu este cunoscut publicului larg, specialiştii din piaţa de energie ştiu de el. “Au fost mai multe discuţii, de-a lungul anilor, dar mai mult tatonări, alea Guvernului Olandei pe tema instalărrii de regenerabile în alte state. Iar pentru acest proiect, este posibil ca investitorii să cumpere deja alte proiecte, care au ATR, dar care nu au mai fost finalizate şi au rămas la acest stadiu”, au spus surse din piaţă.

Rocsana CRISTEA


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here