Acasă Jurnalul Bucurestiului Confesiuni la o ceasca de cafea Am rezistat 2 ani in jandarmeria romana

Am rezistat 2 ani in jandarmeria romana

94
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Domnul C. T. ne povesteste :

,,La 25 de ani , cu ceva pile , am ajuns jandarm . Prost tratati , prost platiti , la cheremul sefilor . Aproape doi ani am rezistat . Acum 5 ani am demisionat si deoarece ma descurcam in limba germana , am emigrat in Austria . Aici aveam cativa prieteni si rapid am gasit de lucru ca sofer . Disciplina impusa in trupele jandarmeriei , cred ca , poate m-a ajutat sa ma integrez la locul de munca . Lucrez in acelasi loc de munca de 5 ani iar salariul s-a dublat in aceasta perioada . Acum 3 ani m-am casatorit cu o fata austriaca , mai tanara cu 6 ani decat mine si care lucreaza lucreaza la aceeasi firma . Avem un baietel de 2 ani . Cel putin odata pe an vin in Romania sa-mi vad parintii si rudele . Pe 10 august eram cu sotia in Elvetia la o verisoara de a ei . Am vazut la televizor ce au facut fostii mei colegi si sunt revoltat .

Mi-am amintit cum ni se repeta ca trebuie sa ascultam ordinele superiorilor , ca avem obligatia sa asiguram ordinea publica prin orice mijloace , ca jandarmul trebuie sa dovedeasca ca nu se lasa dominat de protestatari si multe alte lucruri de acelasi gen . Nu am auzit sau poate s-a apus accidental si nu imi mai aduc aminte , ca am fi in slujba cetatenilor . Mai stiu ca modul in care trebuia sa reactionam era pregatit din timp . Deasemenea , in cazul unor manifestatii , erau jandarmi in civil infiltrati printre manifestanti .

Daca se dorea o participare in forta din partea jandarmeriei eram tinuti nemancati si fara apa , in dispozitiv , repetanduni-se ca huliganii reprezinta un pericol public , ca au atacat si ranit alti colegi , etc . Nu stiu cine stabilea modul in care sa ne comportam , dar eram supravegheati cu atentie pentru a ne incadra in comportamentul programat .

Daca trebuia sa avem o atitudine toleranta ni se cerea atentie la provocatori , fara violenta la adresa manifestantilor si o riposta rapida in cazul unor contramanifestatii .

Colegii mai violenti se bucurau de aprecierea sefilor , acestia apreciind barbatia si curajul acestora .

Legat de jandarmii infiltrati nu stiu ce misiuni aveau , nefiind niciodata desemnat , dar se vorbea ca ar fi si situatii in care acestia se dedau la provocari sau ca ar instiga alti manifestanti sa atace si sa provoace jandarmeria .

Dupa ce am vazut la cum au fost tratati cei din diaspora , mi-am adus aminte cum cei din comuna mea natala ii tratau drept venetici [in special dupa 1990] pe noii veniti in comuna sau chiar pe cei ce reveneau dupa o absenta de zeci de ani .

Am hotarat , impreuna cu sotia mea , ca cei 37.ooo de mii de euro economisiti , sa-i investim intr-o casa din Austria , eu sa astept sa devin cetatean austriac , renuntand la visul de a reveni in Romania , in alta calitate decat cea de turist . Am o singura viata si nu vreau sa o irosesc pe tot felul de himere iar baiatul meu vreau sa traiasca intr-o lume normala ” incheie domnul C. T.

O poveste simpla , a unui om simplu , care a fost ajutat de mitingul din 10 august sa ia o decizie .

A consemnat ec. Nicolae Iliescu


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here