Acasă Colţul specialistului Economist RFI : BNR pune umărul la stabilitatea ROBOR

RFI : BNR pune umărul la stabilitatea ROBOR

25
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Anul trecut, în prima parte a lunii septembrie, dobânda ROBOR era sub 1%. ROBOR este dobânda la care se împrumută băncile atunci când au nevoie de lichiditate. Toate contractele de împrumut în lei, cu dobândă variabilă, se raportează la indicatorul ROBOR la trei luni și, din acest motiv, ROBOR este relevant nu doar pentru sistemul bancar, ci și pentru debitorii băncilor, companii sau persoane fizice.

La jumătatea lunii septembrie a anului trecut, ROBOR trecea de 1%, iar la începutul lunii octombrie, Banca Națională făcea o mișcare surprinzătoare, inițiind o intervenție masivă în piață, o operațiune repo de valoare mare, de 9,3 miliarde de lei. Trebuie menționat că, în acel moment, adică în toamna anului trecut, dobânda de politică monetară era de 1,75%.

Mișcarea băncii centrale nu a fost neapărat eficientă, pentru că, la jumătatea lunii octombrie, în pofida intervențiilor în piață ale BNR, dobânda ROBOR sărea de 2%.

Operațiunile repo înseamnă, pe înțelesul tuturor, că banca centrală împrumută băncile comerciale cu anumite sume, pentru a rezolva un moment de lipsă de lichiditate în piață. Prin acest împrumut, se calmează și tendința de creștere a indicelui ROBOR.

Aproape la fel ca anul trecut și anul acesta banca centrală intervine în piață. Astfel, în această lună, BNR a făcut trei operațiuni repo: una la începutul lunii septembrie, în valoare de 9,4 miliarde de lei, o alta de 916 milioane de lei și o operațiune repo realizată zilele trecute, în valoare de 6,5 miliarde de lei. Acum, însă, dobânda-cheie este 2,5%, iar ROBOR a urcat la peste 3%.

De altfel, ROBOR a rămas la nivelul dobânzii de politică monetară, de  2,5%, până în luna mai. De atunci, presiunea asupra dobânzii de politică interbancară a crescut constant, ajungând, ieri, la 3,14%.

Creșterea constantă a indicelui ROBOR este doar unul dintre motivele intervenției repetate în piață a băncii centrale. Rațiunea principală a acestor operațiuni ale BNR este lichiditatea pieței, adică banii pe care îi au disponibili băncile comerciale. Un deficit de lichiditate, adică bani puțini pe piață, creează condițiile pentru creșterea dobânzii ROBOR și justifică intervenția băncii centrale menită să echilibreze situația pieței.

Și, totuși, lipsa de lichiditate pe piața bancară este destul de surprinzătoare. De ce? Pentru că raportul dintre credite și depozite este mult în favoarea economisirii. Mai exact, raportul credite-depozite este de 7 la 10, adică, pentru credite în valoare de 7 lei, băncile au depozite de 10 lei. Ceea ce înseamnă că, în principiu, băncile au suficienți bani și suficientă lichiditate. Iar depozitele continuă să crească. Datele BNR arată că depozitele în lei ale populației și ale firmelor au crescut în luna august, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 7,6%, iar cele în valută cu 17%.

Un posibil răspuns al nevoii de lichiditate pe piață este acela că, în afară de credite, băncile plasează masiv bani în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor. O altă explicație ar putea fi aceea că, la sfârșitul lunii, băncile își completează rezervele minime obligatorii pe care le depun la Banca Națională și, în plus, companiile plătesc taxele, impozitele și contribuțiile către bugetul statului, operațiuni care determină scăderea cash-ului în sistemul bancar.

În concluzie, banca centrală, prin intervențiile în piață, nu face decât să restabilească echilibrul. Că acest lucru ajută și la păstrarea indicelui ROBOR la un nivel rezonabil, este un altfel de beneficiu.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here