Acasă Stiinta & Tehnica Economie RFI : De la Drumul Căruțelor la Drumuri pe Hârtie.

RFI : De la Drumul Căruțelor la Drumuri pe Hârtie.

30
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

De ce nu are România autostrăzi?

drum.jpg

Image source:
pixabay.com

Vom realiza, prin parteneriat public-privat, investiţii în trei autostrăzi  – a răspuns premierul Viorica Dăncilă criticilor șefului statului, referitoare la ritmul extrem de lent în care se construiesc autostrăzi în România.Parteneriatul public privat, o relativă necunoscută în România, nu exclude finanțarea drumurilor prin fonduri europene, explică la RFI Valentin Ionescu, analist economic și fost ministru al Privatizărilor.

Marea întrebare e însă CINE ar dori să se asocieze cu statul român pentru viitoare autostrăzi unde valorile de trafic sunt modeste, explică Valentin Ionescu:

Valentin Ionescu: Banii europeni sunt sursa. Modalitatea de achiziție poate să fie în parteneriat public – privat pentru că este mai ușor de ocolit o competiție. Acolo prezintă fiecare un caiet de sarcini și se negociază, se ajustează. Ei pot folosi tot bani europeni.

Reporter: Și pentru parteneriatul public – privat?

V.I: Și pentru parteneriatul public – privat pentru că ei au o sarcină, anume, să finanțeze construcția, nu modalitatea de achiziție a lucrării. Aia este altceva.

Rep: Dar nu este mai dezavantajos așa, dacă amesteci în ecuația asta și fonduri europene și parteneriatul public – privat?

V.I: Poate să fie periculos pentru că atribui cu dedicație. E mai simplu dacă faci un parteneriat public – privat să atribui cu dedicație lucrarea respectivă, adică cui vrei tu. Dar nu e neapărat incompatibilă cu modalitatea de finanțare sau sursa.

Rep: Să înțeleagă toată lumea, inclusiv eu. Vrei să faci o autostradă de la Târgu Mureș la Iași. Cum o faci? Iei banii europeni într-un anumit procent, vii tu cu o parte din cofinanțarea respectivă. Cum intră în rețeta asta și parteneriatul public – privat?

V.I: La o șosea ai un cost pe lucrare. În funcție de relief te poți abate de la costul standard de contrucție, care poate să fie undeva la 25 de milioane de euro pe kilometru pătrat. Dacă vrei parteneriat public – privat, trebuie să îi dai ăluia ceva la schimb. Să îi spui că tu ai luat cu o sumă de bani și nu mai ai grija după aia. Tu te ocupi de șosea, tu o gestionezi și ai obligația în decurs de 20 – 25 de ani, cât o gestionezi, să faci mentenanță. În fiecare an ai reparat drumul, a crăpat, e găurit, e treaba ta, nu mă mai interesează. Celălalt spune că pentru a gestiona cu rentabilitate acea șosea trebuie să pună taxă pe șoseaua aceea ca să își scoată banii. Se pune problema de ce un operator privat ar veni să ia o șosea la noi, de ce ar fi așa de rentabil. El se uită la trafic. Dacă îi dai București – Ploiești sau București – Brașov, vine, deși e greu de construit la munte o șosea. Dacă îi dai Târgu Jiu – Cărbunești sau Târgu Mureș – Bacău nu vine. Traficul pe kilometru pătrat este mic.

Rep: În acest context, poți să ai și tronsoane de autostradă în parteneriat public – privat?

V.I: Nu prea merge. Mi-e greu să cred că poți să faci pe tronsoane. În principiu ai putea să faci asta. Am văzut și în Franța. Bănuiesc că există pe principiul pe care l-am spus adineauri, dar nu îmi dau seama dacă în afară de Ploiești – Brașov ar mai fi vreuna care să se preteze la așa ceva.

Rep: Văzând tonul dur pe care îl are Klaus Iohannis, care a spus că dacă ar fi să ne luăm după toate promisiunile de după revoluție, România ar avea autostrăzi cât China, este o vină rostogolită că nu avem drumuri cum trebuie, că nu avem o rețea performantă de autostrăzi? Unde s-a greșit și de ce s-a perpetuat greșeala?

V.I: Lucrând și la programe de guvernare am avut numeroase discuții pe tema aceasta de mulți ani, de acum 20 de ani. Ca orice naiv, am pus și eu întrebarea de ce atunci când merg cu mașina trebuie să ocolesc dealul sau muntele. Ați văzut că se merge în spirală. Lucrătorii din ministerul transporturilor ziceau că șoselele din România, de-a lungul timpului, s-au construit după drumurile de căruță. Și așa au rămas. Asta a fost viziunea. Ulterior, au venit tot felul de oameni politici, unul a fost și Băsescu, care au spus că nu avem nevoie de autostrăzi pentru că traficul nu este atât de mare, deși infrastructura rutieră, ca și cea feroviară merge pe un orizont de timp foarte lung, mai ales că și amortizarea cam tot pe acolo e. Prin urmare, lipsa de viziune este o primă cauză. A doua cauză ține de corupție și a treia de nepricepere.


Raspandeste cu incredere
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here