RFI Romania : Ce bilanţ după vizita lui Emmanuel Macron la Bucureşti ?

    0
    38
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    macron_iohannis.jpg

    Presedintii Emmanuel Macron si Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, 24 august 2017

    Presedintii Emmanuel Macron si Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, 24 august 2017
    Image source:
    Vasile Damian
    Sondajul nostru

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a efectuat o scurtă vizită la Bucureşti. In urma întâlnirilor avute cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Mihai Tudose, liderul de la Paris a făcut o serie de promisiuni României. Cât de realiste sunt ele, cu ce impact şi la ce orizont?

    Capul de afiş sensibil al vizitei prezidenţiale franceze la Bucureşti a fost Directiva detaşării. O Directivă pe care Franţa vrea s-o înăsprească – în particular, reducând durata detaşării la un an de zile, plătind pentru o aceeaşi muncă acelaşi salariu, sporind controalele administrative pentru a nu mai permite fraudele şi impunând amenzi mai severe celor care o încalcă. Ca să obţină rapid o modificare, în sensul dorit de el, a acestui text ce datează din 1996, Emmanuel Macron are nevoie de aliaţi. Nu de toţi membrii UE întrucât modificarea nu va cere decât întrunirea unei majorităţi calificate. De unde deci şi idea acestui miniturneu central şi est-european.

    La Salzburg, liderul francez a găsit interlocutori foarte concilianţi. Cancelarul austriac Christian Kern – ca mulţi alţi colegi de a-i săi vest-europeni – îşi o doreşte o revizuire rapidă a Directivei detaşării. Că premierii ceh şi slovac, Bohuslav Sobotka respectiv Robert Fico, se aliniază poziţiei franceze – mai exact, îşi exprimă dorinţa de a ajunge la un compromis în octombrie – este un succes diplomatic de pus pe seama lui Macron. Un lider care reuşeşte totodată să “spargă” grupul de la Visegrad, izolând în urma acestui turneu şi mai mult Varşovia şi Budapesta.

    România, destul de sceptică în privinţa reformării Directivei detaşării

    In România, ţară considerată de Paris drept făcând parte din cele estice “care joacă activ jocul Uniunii europene şi al integrării”, Emmanuel Macron a fost poate puţin surprins să găsească interlocutori mai sceptici în privinţa necesităţii de a modifica Directiva detaşării. Un scepticism explicabil în parte din cauza unor neînţelegeri. Pe un ton pedagogic şi cu siguranţă un pic agasant, preşedintele francez le-a explicat românilor – cum avea s-o facă apoi şi în Bulgaria – că nu trebuie confundate Directiva detaşării cu soarta transportatorilor rutieri români. Aparent, “lecţia franceză” nu a fost întru-totul înţeleasă şi deci “mai persistă neînţelegeri dar cred că vom găsi un acord până în octombrie” afirmă surse prezidenţiale franceze.

    In dosarul Schengen, Emmanuel Macron a fost cât se poate de clar şi totodată ambigu. “Da, sprijin aderarea României la Schengen dar trebuie să ştiţi că spaţiul de liberă circulaţie nu funcţionează bine şi trebuie repede reformat” spunea liderul francez la Bucureşti. Macron i-a invitat deci pe români şi pe bulgari “să i se alăture pe deplin” în demersul de reformarea a acestui acord. Parisul speră ca noul acord să fie încheiat “în următoarele luni”. Macron a profitat de ocazie pentru a denunţa “ipocrizia predecesorilor săi. Idea de a adera la spaţiul Schengen în două etape este irealistă, imposibil de realizat din punct de vedere juridic” subliniază Palatul Elysée.

    Pe plan militaro-industrial, vizita preşedintelui francez nu a rămăs fără rezultate concrete. Firma Airbus Helicopters şi-a prelungit acord-cadru cu IAR Braşov iar constructorul de rachete MBDA a pus un picior în România semnând un protocol de acord cu ROMARM. Pentru firmele franceze e un semnal bun – de pus şi pe seama presiunii politice a lui Macron. “România trebuie însă să dea un semn” spun surse prezidenţiale franceze, aluzie la faptul că se aşteaptă o comandă pentru elicoptere Airbus construite la Ghimbav. “Intenţiile autorităţile române de a cumpăra elicoptere americane Bell reprezintă un semnal preocupant” mai spun francezii.

    România, ţară refondatoare a Europei

    In fine, cum a venit la Bucureşti în plină criză provocată de intenţiile guvernului de a modifica sistemul judiciar, Emmanuel Macron nu s-a sfiit să comenteze situaţia. “Proiectul de reforma a justiţiei nu este coerent cu dorinţa de a combate corupţia i-a spus liderul francez premierului român. Mihai Tudose i-a dat asigurări că o să înlăture cât de repede ambiguităţile legate de această controversată reforma.

    In fine, ca şi la Varna cu liderii bulgari sau la Salzburg cu cei din Slovacia, Cehia şi Austria, Emmanuel Macron a găsit şi la Bucureşti parteneri pro-europeni, gata să-l însoţească pe drumul unei reforme a Uniunii europene. “Trebuie să terminăm cu blocurile – est contra vest, membrii fondatori contra noi aderenţi, zona euro contra celei fără monedă unică. Vreau să propun până la finele anului o foaie de parcurs pentru a forma o « inimă a Europei” care vrea să meargă mai departe în construcţia Europei de mâine” spunea preşedintele francez la finele periplului său central şi est-european. In aceste “cerc de convergente” cum l-a numit, Emmanuel Macron mizează mult pe aliaţii săi din Est, printre care se numără deci şi România, descrisă joi de preşedintele Klaus Iohannis drept o ţară care vrea să devină o “refondatoare a Europei” de mâine.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here