RFI Romania : Ceața din jurul fondului suveran de investiții

    0
    32
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Sondajul nostru

    Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

    View Results

    Loading ... Loading ...

    Cu cât autoritățile încearcă să explice mai mult felul în care va arăta fondul suveran de investiții, cu atât lucrurile devin mai neclare. Într-un interviu acordat publicației Hotnews, ministrul economiei Mihai Tudose oferă o serie de amănunte legate de pașii pe care dorește să-i facă guvernul pentru crearea fondului suveran de investiții.

    Din păcate, lucrurile nu sunt deloc clare. Din declarațiile ministrului se înțelege că toate companiile cu capital de stat vor constitui noul Fond, iar ministrul Tudose afirmă că după crearea fondului, ministerele nu vor mai fi administratori ai companiilor cu capital de stat.

    A mai existat în economia românească un fond identic din punctul de vedere al structurii de proprietate. Se numea Fondul Proprietății de Stat – FPS – care deținea participații la toate companiile cu capital de stat și care avea două obiective principale: să vândă acțiunile deținute de stat și să administreze companiile din portofoliu. FPS nu a performat în niciunul dintre obiectivele sale, nici la privatizare și cu atât mai puțin la administrare.

    Un alt fond cu participații semnificative la companiile cu capital de stat care a fost creat pentru a răspunde nevoii de restituire a proprietăților este Fondul Proprietatea care este încă funcțional și cotat la Bursa de Valori București, dar care este administrat de o companie internațională specializată. Așadar, modele există chiar și în România.

    Prima mare problemă a fondului suveran de investiții proiectat de guvern este cum se va capitaliza. În sensul că dividendele companiilor de stat se vor duce fie la buget (așa cum se întâmplă anul acesta), fie la fondul suveran. Mai este un semn de întrebare: cele mai perfomante companii cu capital majoritar de stat (cele din domeniul energetic, de exemplu) au deja în acționariat entități private, precum Fondul Proprietatea. Acționarii privați vor putea contesta sau chiar bloca politica de distribuire a dividendelor și deci de capitalizare a fondului suveran. Un alt mod de capitalizare a fondului suveran, folosită în Polonia, este vânzarea prin bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile controlate de stat, iar banii obținuți să meargă spre fond și nu spre buget. În orice caz, este nevoie de clarificări privind modul de capitalizare a fondului suveran și impactul metodei folosite asupra bugetului.

    O a doua mare problemă este felul în care fondul suveran va cheltui sau investi banii. Deocamdată, este o mare nebuloasă în jurul acestei teme. Programul de guvernare al PSD vorbește despre construcția de spitale și drumuri și despre capitalizarea unor companii de stat precum Tarom. Ministrul economiei amintește, în interviul pentru Hotnews, despre reindustrializare, despre construcția de fabrici și uzine sau despre investiții în centre de colectare a legumelor. După o perioadă, neprecizată însă, fabricile și uzinele vor fi privatizate, statul păstrându-și, însă, pachetul majoritar de acțiuni. Desigur, o dilemă importantă este pe ce criterii se va lua decizia construirii unei fabrici sau mai exact care vor fi domeniile prioritare? Cele care țin de economia cunoașterii sau cele care țin de industria manufacturieră a secolului trecut? Cert este că în prima fază fondul suveran va face cheltuieli. Investiții vor fi doar dacă fabricile, uzinele sau centrele de colectare construite vor fi profitabile.

    Trebuie remarcată diferența semnificativă între fondul suveran al României și cel norvegian. Acesta din urmă strânge încasările din petrol și le plasează pe piețele financiare pentru a obține randamente rezonabile. De asemenea, este o diferență și față de fondul suveran polonez care îndeplinește mai degrabă rolul unei bănci de investiții care își propune să promoveze companiile și produsele poloneze pe piețe externe.

    În fine, a treia problemă este cine va administra fondul suveran. Ministrul economiei dă asigurări că administratorul nu va fi numit pe criterii politice. Dar cine mai poate crede acest lucru după ce am văzut cum companiile de stat sunt capturate de politicieni.

    În esență, fondul suveran de investiții din România are ca scop construcția de fabrici și uzine, spitale sau drumuri. Este greu de crezut că statul român va reuși prin acest fond ceea ce nu a putut să facă prin buget în ultimii 25 de ani.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here