RFI Romania – Moldova : de ce fondurile UE nu au adus bogăția așteptată ?

0
28
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, s-a aflat în acest sfârșit de săptămână la Iași
Image source:
Facebook / Corina Crețu
Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Regiunea Nord-Est a ocupat un loc fruntaș în atragerea fondurilor europene. Cu toate acestea, decalajul față de cele mai bogate regiuni ale României nu a scăzut, ba chiar a crescut. Care sunt explicațiile?

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, s-a aflat în acest sfârșit de săptămână în Iași, capitala Moldovei și cel mai dinamic oraș  Moldovei – un oraș a cărui dezvoltare contrastează cu imaginea regiunii, cea mai săracă a României și printre cele mai sărace ale Uniunii Europene.

Dar nu este singurul paradox. Sâmbătă, comisara Corina Crețu a participat la o întâlnire cu cetățenii în impresionantul complex Palas, una dintre cele mai mari investiții private din regiunea Moldovei. Corina Crețu a felicitat regiunea Nord-Est pentru performanța foarte bună realizată în absorbția fondurilor de dezvoltare regională. La acest capitol, regiunea se poate mândri cu un grad de absorbție de 83%, ceea ce o situează pe locul al doilea după Regiunea Vest, cu 90%.

Pentru a impulsiona absorbția și în ciclul bugetar 2014-2020, Comisara Crețu a lansat cu această ocazie și proiectul pilot consacrat  creșterii inteligente pentru regiunile rămase în urmă – un proiect deschis regiunilor sărace din opt state membre.

Vine însă și reversul medaliei. Cu toate că a reușit să finanțeze multe programe cu fonduri europene, Nord-Estul nu a reușit să și recupereze diferențele față de regiunile cele mai bogate ale României. Ba chiar, diferențele s-au mărit.

De exemplu, în perioada 2011-2015, regunea Nord Est a reușit să câștige, la nivel de PIB/Locuitor, cinci procente în raport cu Media europeană, ajungând de la 29% la 34%. În aceeași perioadă, Bucurelști – Ilfov a câștigat nouă procente, ajungând de la 122% la 131%. Cu alte cuvinte, Bucureștiul s-a mișcat cu mult mai repede și decalajul  față de Moldova a crescut, cu toți banii europeni intrați în Regiunea Nord-Est în această perioadă. Și este vorba de peste 700 de milioane de euro.

L-am întrebat pe președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, Paul Butnariu, cum se explică rămânerea în urmă a regiunii, cu toată performanța bună în absorbția fondurilor regionale. El dă vina pe slaba capitalizare a sectorului privat, care nu a putut cofinanța proiectele cu bani europeni:

”Nu avem capital, fiindcă vorbim despre 5-6 ani de criză, care a decapitalizat companiile. Apoi, băncile au devenit mult mai vigilente acum și nu mai dau credite nici măcar acolo unde există fonduri europene, deci nu există bani pentru cofinanțare. În al treilea rând, birocrația, care i-a făcut pe mulți antreprenori chiar să abandoneze contracte de finanțare cu bani europeni. Deci, nu s-au finanțat proiectele aducătoare de locuri de muncă și dezvoltare. De aceea noi propunem, pentru regiunea noastră, ca și pentru alte regiuni sărace, rata de cofinanțare a proiectelor europene, în sectorul privat, să fie de 10%, ca și în sectorul public. Din păcate, investițiile mari nu pot veni din cauza infrastructurii. Nu există legături rutiere care să asigure transportul rapid al mărfurilor spre vestul Europei. În toată Moldova există trei investiții de peste 100 de milioane de euro. Numai în municipiul Sebeș există tot trei asemenea investiții”, a spus președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.

De partea cealaltă comisara Corina Crețu atrage atenția asupra calității proiectelor finanțate. Cât timp vor fi finanțate proiecte mici, impactul asupra dezoltării regiunii va fi minim, spune ea:

”Nu întotdeauna s-a investit în proiecte care aduc o valoare adăugată. Este adevărat, nevoile de investiții în infrastructură sunt mari, iar aceasta este o problemă în toată Europa de Est. Dar trebuie să încurajăm investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în cercetare-dezvoltare, care sunt motorul creșterii. De aceea, specialiștii Comisiei Europene sunt aici, pentru ca în cadrul acestui proiect-pilot să ajute la construirea unei adevărate strategii de creștere. Multe proiecte au vizat reparații de conducte sau alte asemenea obiective, care puteau fi realizate și cu fonduri naționale sau locale. Este păcat că nu beneficiem așa cum se cuvine de această concentrare de fonduri din partea Uniunii Europene. Pe mine mă doare sufletul când văd în alte orașe din Europa proiecte de anvergură realizate din fonsuri europene, care aduc locuri de muncă și dezvoltare. Această mentalitate de a împărți banii în multe proiecte mici, pentru a mulțumi pe cât mai mulți, este păguboasă. Pentru că rezultă proiecte mici, iar impactul este minim”, a spus Corina Crețu.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here