RFI Romania : Un proiect de buget pentru toate promisiunile electorale

    0
    21
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Sondajul nostru

    Este desigur prea devreme să putem discuta concret despre viitorul buget de stat, dar o serie de indicii există. Să ne aducem aminte că, în ultimele zile ale campaniei electorale, preşedintele PSD a prezentat o schiţă sumară de buget. Cifrele-cheie ale proiectului de buget sunt: un deficit bugetar de 2,7% din PIB, o inflaţie medie de 1,2 procente şi o creştere economică de 5,5%. Primul nivel de discuţie pleacă de la aceste cifre macroeconomice. Cea mai discutabilă cifră este cea privind creşterea economică, respectiv nivelul de 5,5%, prognoza pe care este construit bugetul de stat.

    În primul rând, trebuie spus că nivelul de 5,5% este mult prea optimist. Nicio prognoză nu crede într-o cifră atât de mare. Comisia Naţională de Prognoză oferă o variantă de 4,3%, o serie de analişti bancari estimează o creştere de cel mult 4,8%. Toţi specialiştii sunt însă de acord că anul viitor creşterea economică va fi mai mică decât cea înregistrată anul acesta. Cu precizarea că anul acesta nivelul creşterii este estimat să ajungă aproape de 5%. Aşadar, prognoza de creştere pe care este construit proiectul de buget este nerealistă, practic imposibil de atins după toate datele pe care le avem la dispoziţie în acest moment.

    În al doilea rând, creşterea economică este esenţială pentru construcţia viitorului buget. De această cifră se leagă atât nivelul deficitului bugetar, cât mai ales echilibrul bugetului. De creşterea economică se leagă creşterea veniturilor bugetare. De fapt, întreaga construcţie bugetară se sprijină pe nivelul creşterii economice. Pentru că pe baza creşterii se estimează creşterea veniturilor bugetare. Iar de creşterea veniturilor bugetare se leagă introducerea întregului set de măsuri prezentat în campania electorală.

    Este vorba despre creşteri de salarii şi pensii sau despre reduceri de taxe sau contribuţii. Cu alte cuvinte, neîndeplinirea ţintei de creştere economică va afecta întregul echilibru bugetar, de la venituri, până la deficit.

    Interesant este că în privinţa ţintei de inflaţie este o diferenţă semnificativă între nivelul pe care este construit proiectul de buget, respectiv 1,2%, şi prognoza Băncii Naţionale şi a Comisiei de specialitate care este de 2,1%.

    Ceea ce ştim este că toţi specialiştii, instituţionali sau din mediul privat, sunt de acord că anul viitor inflaţia se va întoarce în teritoriul pozitiv. Este însă complicat de spus la ce nivel, pentru că, pe de o parte, rata inflaţiei depinde de eventualele măsuri de relaxare fiscal luate de guvern şi, pe de altă parte, să nu uităm că BNR a ratat ţinta de inflaţie în ultimii ani.

    Desigur, toate aceste cifre nu sunt decât preliminare. Rămâne să aşteptăm formarea noului guvern şi construcţia viitorului buget, în 10 zile de instalarea guvernului, aşa-după cum a anunţat preşedintele PSD. Deocamdată, avem doar câteva certitudini. Există calendarul de măsuri inclus în programul electoral şi anume creşterea salariului minim la 1.450 lei, salariul mediu va ajunge la 3.100 lei, punctul de pensie va ajunge la 1.000 lei, iar pensia media va fi de 520 lei. În acelaşi timp, se prevede ca plafonul pentru microîntreprinderi privind cifra de afaceri să fie urcat la 500.000 euro, iar impozitul va fi stabilit la 1% din cifra de afaceri.

    Dar pentru ca toate aceste măsuri să fie sustenabile, ca ele să rămână în parametrii bugetari este nevoie ca bugetul să fie întocmit corect şi credibil. Altfel, nu putem decât constata că România continuă politicile prociclice, în sensul că în aceşti ani de creştere economică există şi o creştere a deficitului bugetar. În loc ca anii de expansiune economică să fie folosiţi pentru a lucra cu deficite mici şi pentru a ajusta sectorul administraţiei. Sau măcar pentru a utiliza banii publici şi respectiv mărirea deficitului pentru investiţii publice în special în infrastructură. Nu se întâmplă aşa. România continuă să ofere creşteri de salarii şi pensii fără o legătură directă cu productivitatea muncii şi mult peste nivelul creşterii economice. Economia se afundă în continuare în consum.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here