Romania Curata : Cât costă pensiile speciale…

1
33
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cât costă pensiile speciale și cum împovărează bugetul asigurărilor sociale

Sondajul nostru

Considerati ca singurul criteriu care trebuie sa stea la baza calcului pensiilor sa fie cel al contributivitatii?

View Results

Loading ... Loading ...

Calculul aruncat în public de Lia Olguța Vasilescu, cum că 100.000 de mii de pensionari iau pensie cât patru milioane, pare exagerat și matematic și factual, dar ce-i drept datele lipsesc. Iată totuși ce ar trebui să se cam știe.

În România sunt 5,2 milioane de pensionari, cu o pensie medie puțin peste 1000 de lei pe lună. Bugetul Casei de Pensii a fost de 11,5 miliarde de euro în 2016 și va ajunge la 12,5 miliarde în 2017. Majoritatea banilor vin din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, dar bilanțul rămâne pe minus așa că până la 3,5 miliarde de euro vin ca subvenție de la bugetul de stat.

Există 9 pensionari pentru fiecare 10 contributori, o situație mult mai bună față de acum 5-10 ani. Pe de altă parte, în urmă cu 20 de ani când raportul dintre contributori și beneficiari era de peste 2 la 1, bugetul pensiilor era excedentar, bani care au fost la vremea respectivă folosiți pentru cârpirea bugetului. Apoi echilibrul sistemului a fost stricat de pensionările anticipate pe post de șomaj mascat și de migrația masivă a forței de muncă active. Pensiile minime și cele speciale contribuie și ele la deficit, dar într-o măsură mult mai mică decât se crede.

Există trei categorii mari de pensii:

Pensia „tradițională”

…adică cea calculată exclusiv pe baza unui punctaj dat de contribuția din timpul vieții active și de momentul pensionării. De ea beneficiază patru milioane de persoane, consumă cam 80% din bugetul total și contribuie cam cu două treimi la deficit. Banii vin din contribuțiile curente ale salariaților aflați încă „în producție”.

Tot aici intră „grupele se muncă”, respectiv categoriile de salariați care au dreptul să se pensioneze mai devreme dar penru care, în schimb, angajatorii trebuie să cotizeze suplimentar la asigurările sociale.

Pensia minimă

Ceva mai mult de un milion de persoane primesc pensia minimă de 520 de lei pe lună (115 euro). Cum se formează pensia minimă: Mai întâi se calculează pensia rezultată pe baza contribuției. Dacă rezultă între 0 și 520 de lei, eventuala diferență este suportată de stat. Jumătate dintre beneficiari au apărut după mărirea pragului de la 400 la 520 de lei, ceea ce înseamnă că pentru ei contribuția statului este de maxim 20%.

În total, beneficiarii de pensie minimă încasează 1,4 miliarde de euro pe an, din care pentru un miliard au contribuit oricum iar efortul bugetar suplimentar este de cel mult jumătate de miliard.

Compensația din partea statului până la un nivel de subzistență este o formă de asistență socială practicată peste tot în lumea civilizată, dar NU este pensie și efortul bugetar ar trebui evidențiat separat de bugetul de asigurări sociale, măcar pentru ca să putem vedea exact cât este de sustenabil.

Pensia specială

Există 163.000 de beneficiari de pensii speciale, majoritatea foști militari sau polițiști. Costul total ajunge la 5,9 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro.

Pensia specială se calculează ca procent (80%) din veniturile obținute la final de carieră – acum sunt 12 luni la alegere din ultimii 5 ani, înainte erau ultimele 3 luni înainte de pensionare. Se știe la ce conduce situația asta: avansări, funcții și sporuri acordate pe ultima sută de metri, pentru ca „tovarășul Icsulescu să iasă și el cu o pensie bună”, de obicei cel puțin dublă față de ce ar fi obținut un contribuabil obișnuit.

Și indexarea este diferită: în timp ce un pensionar ordinar primește rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu (deci pensia lui de obicei scade în termeni reali), un pensionar special capătă indexare pe baza salariilor la zi ale omologilor încă aflați în funcție.

„Reforma” Băsescu-Boc a fost în realitate o farsă sinistră! (la fel ca „austeritatea”) După recalculare pe „principiul contributivității”, majoritatea pensiilor au crescut și la fel și costurile totale (cu 30%). Apoi, când Gabriel Oprea a obținut de la același guvern întoarcerea la sistemul anterior, pensiile mărite au rămas mărite pe când cele tăiate au fost făcute la loc.

De ce au crescut pensiile speciale când s-a trecut la „contributivitate”. Pentru că, de la început, s-a aplicat o grilă „ajustată” cu un factor de multiplicare. Fiecare an de contribuție a fost înmulțit, de la caz la caz, cu 1,5 respectiv cu 2.

Asta nu înseamnă pensii doar cu 50% sau cu 100% mai mari așa cum ar părea la prima vedere. Nuuuuuu…

Înseamnă așa:

Un pensionar obișnuit iese la pensie la 65 de ani după 40 de ani de contribuție. Speranța de viață este de 75 de ani, deci încasează pensie 10 ani. Deci, pentru fiecare an de cotizație încasează pensie 3 luni.

Un pensionar special iese la pensie la 52 de ani, după 27 de ani de contribuție (echivalați din pix cu 40, prin înmulțirea cu 1,5). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 23 de ani, ceea ce înseamnă 10 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 3,4 (!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Un pensionar super-special iese la pensie la 45 de ani după 20 de ani de contribuție (echivalați din pix la 40 prin înmulțirea cu 2). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 30 de ani, adică 18 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 6 (!!!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Dat fiind că pensiile pe principiul „contributivității” au fost de 4-6 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat pentru un pensionar obișnuit, nu-i de mirare că au ieșit peste pensiile „speciale”. Pe de altă parte, de aici se poate aproxima și efortul suplimentar al statului: 130% date pe din cinci, adică 30-35% bani cuveniți pe baza contribuției, ceea ce înseamnă că bugetul subvenționează pensiile speciale cu până la 800 de milioane de euro pe an.

Sau un calcul ceva mai precis pentru doamna Olguța de la Ministerul Muncii: Un pensionar special este subvenționat de stat cât 12 beneficiari de pensie minimă.

În total reiese un efort bugetar suplimentar de 2760 de lei pentru fiecare dintre beneficiari, care se adaugă însă la pensia obținută din contribuție ȘI la efortul suplimentar al statului rezultat din aplicarea multiplicatorului.

Indemnizațiile viagere poate că își au sau nu rostul pentru anumite categorii de personal, demnitari, magistrați, militari etc., este până la urmă o discuție politică – dar NU sunt pensii și NU ar trebui măcar contabil să figureze în bugetele de pensii, din același motiv ca la pensiile minime, ca să vedem cât este de sustenabil bugetul de asigurări sociale., dar și pentru ca cheltuiala să fie asumată individual de instituția care o propune.

Concluzie scurtă:

Bugetul de pensii are un deficit total de aproximativ 30%, din care 5 puncte sunt generate de pensia minimă și 10 puncte de pensiile speciale. Deficitul structural este de doar 15% și se poate teoretic rezolva prin adăugarea a încă un milion de locuri de muncă în economie – de preferat cât mai bine-plătite și cu o taxare a muncii cât mai ușor de suportat. Următoarea provocare structurală va apărea peste încă două decenii.

Publicat inițial pe riscograma.ro


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

1 COMENTARIU

  1. Pensiile speciale ar trebui sa fie atribuite unui numar maxim de persoane [3-500] care au avut rezultate deosebite in domeniul lor de activitate . Pentru o activitate normala angajatii sunt platiti conform grilei de salarizare si functie de contributii sa li se calculeze pensiile . Parlamentarii sa plateasca contributia pentru pensie [privata sau de stat] la nivelul veniturilor . Si in cazul pensiilor ar trebui sa fim egali in fata legii , sa nu mai existe categorii avantajate .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here