Romania Curata : Cum au făcut praf procurorii DIICOT marele dosar Romgaz…

0
21
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ionuț Dorobanțu

Cum au făcut praf procurorii DIICOT marele dosar Romgaz cu prejudiciu de peste 60.000.000 de euro. Cine e vinovat

Vă mai amintiţi cum, la începutul lui 2012, procurorii DIICOT anunţau un mega dosar cu un prejudiciu record de 126.000.000 de dolari şi 40 de inculpaţi? Acuzaţiile, foarte grave, erau nemaiauzite: complot şi subminarea economiei naţionale. Cazul viza doi foşti miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian şi pe, atunci, cel mai bogat român, miliardarul Ioan Niculae.

Trimis pe masa judecătorilor după 5 ani de anchetă, dosarul a fost practic anulat de magistratul de cameră preliminară (judecătorul care verifică legalitatea administrării probelor înainte să înceapă procesul pe fond) de la Înalta Curte, Ioana Alina Ilie, care a constatat greşeli incredibile ale procurorilor. Acum, judecătoarea – care a hotărât restituirea cazului la parchet pentru refacerea anchetei şi a rechizitoriului – şi-a motivat decizia.

Dosarul a fost instrumentat timp de 4 ani de procurorul Gheorghe Şpaiuc, între 2012 şi 2016. El s-a retras după ce noul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a constatat că făcuse ancheta varză. Una dintre greşelile incredibile ale procurorului Şpaiuc a fost că a cerut mandat de supraveghere tehnică (MST) de la Tribunal pentru a obţine date financiar-contabile de la firme şi instituţii de stat, deşi până şi studenţii de anul I de la Drept ştiu că – dacă în ancheta e vizat şi un fost ministru, aşa cum era Adriean Videanu – trebuie cerut de la Înalta Curte. În 2014, când procurorul Şpaiuc a făcut această eroare monumentală – ce a condus la anularea expertizei, prin care a fost stabilit prejudiciul uriaş – şefa DIICOT era Alina Bica.

În context trebuie spus că DNA are în lucru un dosar în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica este bănuită că ar fi acceptat promisiunea lui Ioan Niculaie – făcută prin intermediul actualului şef al PSD, Liviu Dragnea – de a primi mită 3.500.000 de euro ca să tergiverseze dosarul Romgaz până la prescriere. Interesant e şi că unul dintre avocaţii lui Videanu este fostul procuror Şerban Alexandru, fost director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în 2007, pe când procurorul Gheorghe Şpaiuc era director adjunct ANP, numit de controversatul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu.

Procurorul de caz Gheorghe Şpaiuc şi fosta lui şefa, Alina Bica, nu au putut fi contactaţi pentru a-şi expune punctul de vedere. O pot face însă, dacă citesc acest articol. România Curată le va publica punctele de vedere, dacă vor trimite vreunul, pe adresa de e-mail a redacţiei noastre, [email protected]

Timeline cu evoluţia dosarului Romgaz

ianuarie 2012: procurorii DIICOT anunţau dosarul Romgaz , cu un prejudiciu record de 126.000.000 de dolari şi 40 de inculpaţi. Acuzaţiile erau foarte grave: complot şi subminarea economiei naţionale.

Printre suspecţi, unul dintre miliardarii României, Ioan Niculae, patronul Interagro.

septembrie 2013: Ulterior, procurorii au cerut aviz şi pentru ridicarea imunităţii a doi foşti miniştri ai Economiei din Guvernele Tăriceanu şi Boc, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu. Cei doi foşti miniştri erau acuzaţi că au aprobat vânzarea către Nicuale de gaze ieftine, din producţia internă, în detrimentul populaţiei, care a primit gaze scumpe, importate din Rusia. Niculae avea nevoie de gaze pentru cele 6 combinate ale sale de producerea a îngraşămintelor chimice. Era pe vremea când la finalul oricârui comunicat de presă, procurorii anunţau că dosarul era lucrat cu SRI.

august 2014: Între timp, s-a schimbat Codul penal şi infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale au dispărut aşa încât procurorii au fost nevoiţi să schimbe încadrările juridice în abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Prejudiciul a crescut la 130.000.000 de dolari.

februarie 2015: Procurorii au cerut aviz pentru anchetarea lui Videanu şi Vosganian pentru noile încadrări juridice. Au obţinut aprobare doar pentru Videanu. Preşedintele României pe atunci, Traian Băsescu, a dat avizul. În schimb, în cazul lui Vosganian, fiind senator, procurorii au fost nevoiţi să ceară aprobare de la Senat. Nu au obţinut, deşi au solicitat de 2 ori. Vă aminiţi scenele cu Vosganian în Senat, lăcrimând, citind acatise, având în faţă o sticluţă cu mir.

iunie 2017: După o anchetă de mai bine de 5 ani, procurorii DIICOT au finalizat dosarul şi l-au înaintat Curţii Supreme, fără Varujan Vosganian, pentru a cărui anchetare nu au obţinut avizul Senatului. Prejudiciul a scăzut între timp la 60.000.000 de euro.

În tot acest timp, la şefia DIICOT, au fost 3 şefi: Codruţ Olaru, Alina Bica şi Daniel Horodniceanu. În noiembrie 2014, Bica a fost arestată, direct din scaunul de şefă a DIICOT.

ianuarie 2018: Judecătorul de cameră preliminară (care verifică legalitatea strângerii probelor la dosar) de la Înalta Curte, Ioana Alina Ilie, a decis restituirea dosarului Romgaz la DIICOT. Judecătoarea a anulat mai multe probe pentru că nu au fost administrate corect de procurori. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată de DIICOT.

aprilie 2018: Judecătoarea Ilie a motivat decizia de restituire. Citeşte mai jos, pe larg, argumentele judecătoarei. De ce a anulat interceptări făcute de SRI între 2008 şi 2012 sau expertiza din 2014, care a stabilit prejudiciul

Rechizitoriul nu e clar

Judecătoarea de Înaltă Curte a ajuns la concluzia că nu înţelege nimic din actul de acuzare al procurorilor. Şi aceasta după o anchetă de 5 ani!

„Se observă că modalitatea de expunere a faptelor deduse judecăţii este lipsită de precizie, claritate, cursivitate şi coerenţă, fiind evidenţiate, în mod repetititiv, în mai multe capitole, aceleaşi aspecte”, arată judecătoarea în motivarea deciziei de restituire.

Iată ce spune judecătoarea şi despre acuzaţiile parchetului la adresa lui Adriean Videanu:

„Nu a precizat în ce au constat efectiv respectivele demersuri şi influenţe, când anume au fost exercitate, în ce împrejurări şi care a fost scopul lor, nefăcându-se vreo menţiune nici cu privire la datele, locurile şi contextul în care s-ar fi realizat”!

De ce a anulat judecătoarea interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) între 2008 şi 2012

De exemplu, interceptările de mai jos făcute de SRI pe MSN – şi multe alte – au fost anulate de judecătoare:

„- convorbirea telefonică din 6 ianuarie 2012, ora 12:42:16, între Niculae Ioan şi Hrebenciuc Viorel (filele 216-217 vol. 16 d.u.p.);
– convorbirea telefonică din 6 ianuarie 2012, ora 12:43:34, între Niculae Ioan şi Hrebenciuc Viorel (filele 218-220 vol. 16 d.u.p.)”,

Au încurcat mandatele

Judecătoarea a fost nemulţumită că DIICOT nu a arătat autorizaţia obţinută de SRI de la Înalta Curte privind emiterea mandatelor de siguranţă naţională (MSN). În schimb, judecătoarea nu a anulat probele obţinute pe MSN acolo unde DIICOT a obţinut declasificarea autorizaţiei ICCJ.

„Interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice (…) nu au fost realizate în temeiul mandatelor pe siguranţă naţională nr. (…) din 7 noiembrie 2008 şi nr. (…) din 4 februarie 2009, ataşate la filele (…), aşa cum a precizat parchetul, fiind posibil ca instanţa supremă să fi emis, la aceleaşi date, în baza unor cereri comune ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mandate distincte purtând acelaşi număr, dar care vizează, însă, alte persoane (dintre cele care au purtat convorbirile telefonice) şi posturi telefonice (de la care s-au efectuat apelurile telefonice), mandate ce nu se regăsesc, însă, la dosarul de urmărire penală înaintat instanţei”, arată judecătoarea de cameră preliminară.

„Aşadar, din examinarea materialului de urmărire penală, reiese lipsa autorizaţiilor pentru interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi comunicărilor (…) – respectiv a mandatelor nr. (…) din 28 octombrie 2011, nr. (…) din 25 ianuarie 2012, nr. (….) din 09 mai 2008, nr. (….) din 10 mai 2012, nr. (….) din 6 aprilie 2012 şi nr. (…) din 6 august 2008, precum şi a celor cu nr. (…) din 7 noiembrie 2008 şi nr. (…) din 4 februarie 2009 emise pe numele persoanelor ale căror conversaţii au fost interceptate şi pentru posturile telefonice la/de la care s-au purtat convorbirile – ceea ce echivalează, din punct de vedere juridic, cu inexistenţa acestora.

Ca urmare, având în vedere că interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi a altor comunicări nu poate fi realizată decât cu stricta respectare a dispoziţiilor legale aplicabile în materie şi constatând lipsa actului de autorizare a acestora, devin incidente dispoziţiile art. (…) referitoare la nulitatea relativă a interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în atare condiţii, cu consecinţa excluderii din materialul probator a proceselor verbale de redare a conţinutului acestora”, a concluzionat judecătoarea Ilie.

Procurorii au cerut mandat de la Tribunal, nu de la Înalta Curte aşa cum ar fi trebuit

Potrivit judecătorului de cameră preliminară, procurorii DIICOT au comis o gafă incredibilă şi au cerut mandat de supraveghere tehnică (MST) de la Tribunal în loc să ceară de la Înalta Curte, deşi până şi studenţii de anul I ştiu că în anchetele cu foşti minişti trebuie cerută autorizaţie de la ICCJ.

„Se constată că autorizarea măsurii de supraveghere tehnică (…), prin încheierile din 7 mai 2014 (dosar nr. 15319/3/2014) şi, respectiv din 29 septembrie 2014 (dosar nr. 32948/3/2014), s-a realizat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, Secţia I penală, cu încălcarea normelor de competenţă (….), în condiţiile în care, raportat la situaţia de fapt reţinută şi la actele de urmărire penală efectuate până la acel moment în dosarul nr. 146/D/P/2010 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă ar fi revenit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Tribunalului Bucureşti”, arată judecătoarea ilie în motivarea deciziei de restituire a dosarului Romgaz la DIICOT.

Le-a anulat şi expertiza care a stabilit prejudiciul

„Constatând existenţa unei legături directe şi necesare între mijloacele de probă (probele) administrate nelegal (înscrisurile), pe de o parte, şi procedeul probatoriu în cadrul căruia au fost utilizate ulterior (expertiza financiar-contabilă) şi mijlocul de probă derivat (proba derivată) obţinut/ă prin folosirea acestui procedeu probatoriu (raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară), pe de altă parte, Judecătorul de cameră preliminară, (…) va constata nulitatea expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015 şi va exclude din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară întocmit de experţii Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian, înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, sub nr. (…) din 01.10.2015”, se arată în motivare.

Cine a greşit

Procurorul care a instrumentat dosarul Romgaz se numeşte Gheorghe Şpaiuc. El este finul fostului şef DIICOT Codruţ Olaru, actual vicepreşedinte al CSM. Şpaiuc provine de la Iaşi. Până în 2008, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost director adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). A fost numit de controversatul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu. În 2007, directorul general al ANP era procurorul Şerban Alexandru, acum avocatul lui Adriean Videanu, după cum se arată chiar în motivarea ICCJ. Iată un fragment relevant:

„Au participat efectiv la realizarea acestora doar reprezentanţii convenţionali ai inculpaţilor Videanu Adriean (avocat Şerban Alexandru, cu împuternicire la fila 492 vol. 6 d.u.p.) şi Niculae Ioan (avocat Unguraş Diana, cu împuternicire la fila 234 vol. 6 d.u.p.)”.

Bica era şefa DIICOT când procurorul de caz a cerut în mod greşit autorizaţie de la Tribunal în loc să ceară de la Înalta Curte

În mai şi septembrie 2014 când procurorul de caz Gheorghe Şpaiuc a cerut mandat de supraveghere tehnică de la Tribunal, în loc să ceară de la Instanţa Supremă, şefa DIICOT era celebra Alina Bica, fugită acum cu Elena Udrea în Costa Rica. Trebuie precizat în context că DNA are în lucru un dosar în care fosta şefă a DIICOT Alina BIca este bănuită că ar fi acceptat promisiunea lui Ioan Niculaie, făcută prin intermediul actualului şef al PSD, Liviu Dragnea, de a primi mită 3.500.000 de euro ca să tergiverseze dosarul Romgaz până la prescriere.

Noul procuror de caz adus de Horodniceanu a greşit şi el

În iunie 2016, procurorul Şpaiuc s-a retras din dosar, după ce noul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a constatat că făcuse ancheta varză. Ulterior, Şpaiuc a plecat şi din DIICOT. Dosarul a fost distribuit procurorului Mihai Popa, adus de Horodniceanu de la Parchetul Tribunalului Iaşi. Din păcate, acesta nu a reuşit să repare haosul lăsat de predecesorul său în dosar. Mai mult, a greşit şi el de câteva ori. Iată ce spune judecăatoarea Înaltei Curţi, Ioana Alina Ilie:

„Se constată că, în perioada ianuarie – februarie 2017, s-a procedat de către parchet la audierea martorilor Cioloş Dacian Julien (în 11 ianuarie 2017), Vosganian Varujan (în 26 ianuarie 2017), Boc Emil (în 23 februarie 2017) şi Pogea Gheorghe (în 27 februarie 2017), primii doi în legătură cu elemente de fapt relevante inclusiv sub aspectul acuzaţiilor formulate împotriva inculpatului Palaşcă Viorel, iar cei din urmă în legătură cu faptele reţinute în sarcina inculpatului Videanu Adriean.

Cu toate că apărătorii aleşi ai inculpatului Palaşcă Viorel, avocaţi Drăghici Pompil şi Ciobanu Elian, cu împuterniciri depuse la filele (…), au formulat, în data de 23 ianuarie 2012, cerere de încunoştinţare cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală (…), aceştia nu au fost anunţaţi în legătură cu datele şi orele fixate pentru ascultarea martorilor Cioloş Dacian Julien, Vosganian Varujan, Boc Emil şi Pogea Gheorghe, nefiind identificate la dosar şi nici indicate de procuror procese verbale care să confirme realizarea unei asemenea informări. În plus, se observă, din menţiunile făcute de organul judiciar în cuprinsul formularului de declaraţie, că, la audierea martorilor Vosganian Varujan, Boc Emil şi Pogea Gheorghe au asistat avocaţii aleşi ai inculpaţilor Videanu Adriean şi Apan Ioana, în timp ce la ascultarea martorului Cioloş Dacian Julien a fost prezent doar apărătorul celei din urmă acuzate”, arată judecătoarea.

Decizia de restituire a dosarului Romgaz la DIICOT şi de anulare a unor probe importante (intercepări şi expertize) nu este definitivă. Contestaţia DIICOT se va judeca tot la ICCJ.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here