Are Romania nevoie de restaurarea și conversia patrimoniului industrial?

2
55
Raspandeste cu incredere
  • 10
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    10
    Shares

Sondajul nostru

Din dorinta de a cunoaste intentia actuala a cititorilor nostri, privind participarea la vot si modul in care ati vota actualele partide parlamentare, va rugam sa raspundeti la urmatorul sondaj:

View Results

Loading ... Loading ...

Raspunsul e clar: da!

Si il stiam chiar inaintea discuției din aceasta seara despre restaurarea și conversia patrimoniului industrial în România și Valonia (Belgia), o dezbatere deschisă cu Vanesa Krins și Irina Iamandescu.

Vanessa Krins, responsabilă de proiecte la Agence wallonne du Patrimoine, a vorbit despre modul în care este abordat patrimoniul industrial din Valonia, insistând asupra studiilor de caz. Acestea au ilustrat situațiile complexe care intervin în cazul unui proiect concret, miza fiind găsirea unui echilibru între chestiunile filozofice despre ce ar trebui să fie conservat și chestiunile practice care vizează ceea ce poate fi conservat efectiv.

Istoric de artă, Vanessa Krins realizează proiecte de restaurare, de conversie sau de valorizare pentru monumente cu o tipologie diversă. În domeniul patrimoniului industrial, a fost implicată în crearea Muzeului Ceramicii pe locul dezafectat al uzinei Boch Keramis din La Louvière, în planul de gestionare a lifturilor pentru ambarcațiuni de pe Canalul din Centre (provincia Hainaut), înscrise pe lista Patrimoniului mondial UNESCO, precum și în proiectul complex de reabilitare a unei vechi stații de sortare și spălare a cărbunelui din Binche. Datând de la începutul secolului 19, cele 4 ascensoare sunt martori remarcabili ai revoluției industriale din Belgia.

Odinioară unul dintre locurile cele mai importante ale industriei belgiene, situl Grand-Hornu (provincia Hainaut) găzduiește în prezent Muzeul de Arte Contemporane al Federației Valonia-Bruxelles, devenind unul dintre locurile de referință pentru cultură din Belgia.
Grand-Hornu este înscris pe lista Patrimoniului UNESCO începând cu iulie 2012.

Irina Iamandescu a facut o introducere în tema revitalizării arhitecturii industriale în România. Domeniul său de interes ştiinţific este protejarea patrimoniului construit cu o orientare predilectă către cercetarea şi recuperarea patrimoniului industrial, temă pe care și-a susținut teza de doctorat în 2015. A fost implicată în ultimii 15 ani în diverse proiecte privind conștientizarea valorii patrimoniului industrial și recuperarea acestuia în București, Anina, Petrila, Cluj, Sibiu și a organizat o serie de ateliere, conferințe și întâlniri profesionale privind cercetarea și protejarea patrimoniului industrial din România.
Iamandescu este architect, lector al UAUIM – Departamentul de Istoria Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului “Sanda Voiculescu”, director al Direcției Patrimoniu Imobil a Institutului Național al Patrimoniului, președinte al ICOMOS Romania, membru al board-ului TICCIH (Comitetul International pentru Conservarea Patrimoniului Industrial).

Fara sa fi participat la discutia din seara aceasta, Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia.

Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost marcat definitiv de muzeografia tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci – în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier al arheologiei industriale din Romania. Cercetările și studiile sale au scos la lumina o avuţie tehnică impresionantă, evidenţiind inventica, tradiţiile, abilităţile și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeificate, multe in situ. Pe toate acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România. În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheologiei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafice, dar și constatările etnografilor, geografilor, geologilor.

În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale, ca și contextul favorizant al influenţelor benefice externe stimulatoare. Mai mult, privește patrimoniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent dialog.

Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fie valorificat.

Poate ca nu intamplator una din problemele majore semnalata in sectiunea de intrebari si raspunsuri de dupa prezentari a fost necunoasterea de catre cei implicati si mai ales de publicul larg a acestei problematici, a valorii acestui patrimoniu industrial si a potentialului foarte mare de reutilizare si dezvoltare pe care il contine.


Raspandeste cu incredere
  • 10
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    10
    Shares

2 COMENTARII

  1. Macar de-am face niste parcuri ca lumea! Sau de am avea grija de cele pe care le-am mostenit. Nici Cismigiul nu e crutat de urgia tampitilor care — chipurile — il administreaza. In ultimii ani zeci de arbori (multi seculari) au fost distrusi prin asa-zisa toaletare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here