SARBATORILE DE IARNA LA ROMANII DIN REPUBLICA MOLDOVA

0
77
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Posted on 24/12/2013by 

Sondajul nostru

Este cunoscut faptul că românii din Republica Moldova au tradiţii populare foarte variate, bogate şi originale. Deosebit de interesante sînt tradiţiile legate de sărbătorile de iarnă.

Materialele etno-folclorice concrete vorbesc despre faptul că cele mai multe tradiţii populare sînt foarte vechi şi au origine locală. Aşa-numitele „împrumuturi” sînt puţine la număr şi nu sînt de primă valoare (la acestea se referă unele denumiri de sărbători, de obiceiuri). Majoritatea obiceiurilor calendaristice (inclusiv cele legate de sărbătorile de iarnă) au la bază traiul, munca, tendinţa spre o viaţă mai bună.

Aproape fiecare obicei calendaristic conţine credinţe ale oamenilor în forţele magice ale celor mai importante elemente ale vieţii: soarele, focul, apa, pîinea, plantele.

Cele mai vechi creaţii populare calendaristice, inclusiv cele legate de sărbătorile de iarnă, sînt jocurile cu măşti de urs şi de cerb care au ajuns pînă în zilele noastre (teatrul folcloric de Anul Nou). Acestea au luat naştere în perioada veche numită „vînătorească”. Tot în acea perioadă veche au apărut şi colindele arhaice de vînători şi de pescari: Voinicul şi arcul, Dulful mării, Peştele de mare ş.a. Colinda Voinicul şi arcul a fost atestată doar în Basarabia (raioanele Rezina şi Şoldăneşti).

În epoca agriculturii primare iau naştere obiceiurile „Semănatul”, apoi „Pluguşorul”.

[…]

Românii din Republica Moldova şi Ucraina au tradiţii bogate şi variate pentru ajunul Crăciunului. Pomul de Crăciun, se ştie, are o istorie lungă şi ţine de lumea germană. Bradul veşnic verde simbolizează viaţa şi sănătatea. Primele informaţii în scris despre pomul de Crăciun ţin de sec. al XV-lea (oraşul german Strasbourg, azi aparţine Franţei). În sec. al XIX-lea pomul de Crăciun s-a răspîndit din Germania în mai multe ţări.

Altă tradiţie, prezentă şi astăzi în Basarabia şi Transnistria, este legată de personajul lui Moş Crăciun care are istoria sa. Iniţial, Moş Crăciun simboliza iarna şi bătrîneţea anului care trece. Despre aceasta ne vorbeşte îmbrăcămintea de iarnă a unui om bătrîn (haină lungă, căciulă, mănuşi, pîslari, toiag), culorile hainelor (culoarea albă simbolizează iarna, iar culoarea roşie simbolizează soarele care începe să lucească mai tare). În era creştină Moş Crăciun a devenit o figură apocrifă. A apărut legenda despre ciobanul Crăciun şi Maica Domnului. Tot în era creştină Moş Crăciun a preluat calităţi de la Sf. Nicolae care a apărut în sec. al IV-lea în Asia Mică. Era numit în latină Sanctus Nicolaus. Apoi a trecut în Europa, fiind numit Santa Klaus. Treptat, Moş Crăciun a devenit patronul creştin al sărbătorii Naşterii Domnului. Ca şi în alte regiuni, Moş Crăciun al basarabenilor şi transnistrenilor punea cadouri pentru copiii cuminţi în încălţămintea curată pusă în faţa sobei, apoi – sub brazi. După cel de-al doilea război mondial Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă şi Alba-ca-Zăpada.

Astăzi Moş Crăciun revine la locul său tradiţional. Nu este normal faptul că la Chişinău unii Moşi Crăciuni sînt îmbrăcaţi în scurte albastre şi poartă căciuli de miel.

În satele de pe ambele maluri ale Nistrului de Mijloc şi cel Inferior copiii (băieţi şi fete) umblă cu Licheiul. Mamele copiilor în ajunul Crăciunului coc cîte un lichei. Este o turtă coaptă în mod arhaic, numai din făină de grîu şi apă, fără sare şi fără grăsime. Licheiul este pus într-o legătură de şervet, împreună cu alte bucate de sec (deoarece este post). Licheiul este dus la rudele apropiate în etate (bunei, moşi, mătuşe). Obiceiul educă la copii respectul deosebit faţă de rudele în vîrstă. Tradiţia conţine şi o urare pentru roada bogată de grîu în anul care începe.

Există un număr relativ mare de colinde de Crăciun – circa 80 de piese. În sudul Bugeacului pînă în prezent sînt interpretate colinde laice. În unele sate (Cîşliţa-Prut, Satul Nou ş.a.) sînt cunoscute aproximativ 30 de colinde laice. În centrul şi nordul Republicii Moldova au circulaţie largă colindele biblice şi apocrife, mai ales despre naşterea, viaţa pămîntească şi patimile lui Iisus Hristos.

Pînă la cel de-al doilea război mondial la Crăciun era interpretată piesa „Irozii” care face parte din repertoriul teatrului religios. După război această piesă este interpretată doar la Anul Nou.

În Basarabia şi Transnistria sînt variate şi bogate creaţiile folclorice folosite în ajunul sărbătorii Anului Nou. În primul rînd, se evidenţiază „Pluguşorul” clasic care zugrăveşte artistic creşterea grîului. În Basarabia această creaţie populară ritualică este cunoscută sub o serie de denumiri populare: Hăitură, Urătură, Cetărătură, Uret ş.a. O hăitură tradiţională numără de la 50 la 500 de versuri. Au funcţie de hăitură de Anul Nou şi alte specii folclorice: eposul eroic („Gruia”, „Vulcan” etc.), balada „Mioriţa” (la Nisporeni şi Dubăsari), creaţia lui Vasile Alecsandri – „Movila lui Burcel”.

Teatrul folcloric de Anul Nou este specific pentru nordul Republicii Moldova şi nordul Bucovinei. Pentru reprezentările de Anul Nou sînt caracteristice jocurile cu diferite măşti de animale şi păsări: Ursul, Cerbul, Capra, Căluţul, Vulpea, Cucoşul, Cocostîrcul etc. Sînt practicate alaiurile (fără subiecte închegate) de tipul Malancăi. În cazul de faţă avem şi influenţe ucrainene. În zilele noastre au o mare popularitate piesele haiduceşti Bujor, Jianu ş.a.

În dimineaţa primei zile a anului copii umblă cu Semănatul. Pentru zona sudică este specifică tradiţia Sorcovei.

În ajunul Bobotezei, mai cu seamă în satele nistrene, copiii umblă cu Chiraleisa. Pentru zona aceasta sînt caracteristice şi obiectele ritualice ale Chiraleisei (în formă de cruce, împodobite cu busuioc, lumînări şi panglici multicolore); un colac fixat pe un băţ, împodobit cu panglici, flori ş.a. În ziua Bobotezei se face agheasma mare.

Nicolae Băieşuhttp://hristofor.wordpress.com


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here