Şi scriitorii sunt oameni! Bârfe şi caterincă pe strada Literaturii

0
145
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Sondajul nostru

Conform opiniei dumneavoastra, care a fost cel mai bun presedinte postrevolutionar al Romaniei:

View Results

Loading ... Loading ...

imagesTânăr, talentat şi plin de farmec, scriitorul Petru Dumitriu a publicat în anii 50 o capodoperă (Cronică de familie), dar şi o mulţime de cărţi penibile, în care lăuda fără jenă marile realizări ale comunismului biruitor. E cazul romanului Drum fără pulbere – o odă inchinată canalului Dunăre-Marea Neagră, unde, în acea epocă, deţinuţii politici mureau pe capete, muncind până la epuizare. Petru Dumitriu nu îşi făcea niciun scrupule. El câştiga la un singur tiraj 50.000 de lei – o sumă consistentă, dacă ne gândim că salariul unei femei de serviciu nu depăşea 250 de lei.
Multe ironii şi invidii a stârnit legătura lui Petru cu prozatoarea Henriette Yvonne Stahl. El avea 21 de ani, ea 45. Asta nu i-a împiedecat să se iubească intens, plin de pasiune.
E greu de spus în ce măsură Yvonne Stahl l-a ajutat să scrie (să finiseze) celebrul roman Cronică de familie. Un lucru e sigur şi recunoscut de Yvonne – anume că la documentarea romanului l-a ajutat mai multe persoane: Ion Vinea, Nicolae Carandino; Alexandru Philippide, Ernest Paulopol. Mai mult chiar, un întreg capitol din roman e furat pur şi simplu dintr-o nuvelă scrisă de Ion Vinea. Capitolul se numeşte “Acvarium” şi însumează peste 120 de pagini.
Dornic să fie mereu în graţiile conducătorilor comunişti din acea vreme, Petru Dumitriu căuta să fie un însoţitor cât mai agreabil. Spunea bancuri pline de haz la masă, lăuda cu gura până la urechi sau, cum se întâmpla cu Gheorghe Maurer, juca tenis de câmp şi se străduia din greu să piardă mereu cât mai credibil, la limită.
Henriette Yvonne Stahl a trăit cu Petru Dumitriu 10 ani, iar după fuga lui în occident, prozatoarea a făcut câteva luni bune închisoare, principala ei vină fiind că se născuse la Paris şi că primea ades scrisori din străinătate. A murit în 1982, ducând cu sine o mulţime de amintiri şi de secrete din viaţa scriitorilor şi a oamenilor politici din epocă.
Cât a trăit în România, prozatorul a avut şi zile mai întunecate. În 1956, Chivu Stoica, atunci preşedinte al Marii Adunări Naţionale, îi ordonase Constanţei Crăciun, ministru al Culturii, să nu i se plătească lui Petru Dumitriu drepturile de autor pentru Cronica de familie, 2.000 pp, pe motiv că ia prea mulţi bani. Se plăteau 2.000 de lei pe coală, iar un salariu mediu era cam de 600 de lei… În final îl va ajuta Ion Gheorghe Maurer, prieten cu Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al PMR, care era vecin de apartament cu Henriette Yvonne Stahl, iar Petru Dumitriu va primi drepturile lui de autor: 4 milioane de el! O sumă incredibilă, în regimul comunist. (Uranus X)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here