Acasă Supliment Cultural Culturale si Altele Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile

Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile

102
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

  • Sistematizare Bucurestiului si sinagogile
  • O nouă conferinţă la Palatul Suţu: “Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” cu Anca Tudorancea – Ciuciu, joi, 13 noiembrie.
  • Evreii vor locui şi munci în Bucureşti, în zona cunoscută sub numele de cartierul evreiesc care se întindea de la Splaiul Dâmboviţei, Calea Văcăreşti, Calea Călăraşilor şi Piaţa Unirii. Una dintre cele mai cunoscute şi vizibile sinagogi din Bucureşti este „Templul Coral” situat pe str. Sfânta Vineri, în imediata apropiere a Pieţei Sfânta Vineri. Lucrările la sinagogă încep în anul 1864 şi în 1867 este inaugurată în prezenţa corpul diplomatic străin, a miniştrilor şi parlamentarilor români şi a primarului capitalei, iar rabinul Antoine Levy a ţinut cuvântarea inaugurală. La începutul deceniul al patrulea al secolului trecut au loc lucrări de extindere a templului ce vor adaposti sala de conferinţe, muzeul, arhiva şi biblioteca. Afectată de cutremurul din 1940 şi devastată în timpul rebeliunii legionare, sinagoga va intra în reparaţii în anul 1945, acţiune reluată acum caţiva ani.
     În spatele blocului din estul Pieţei Sfânta Vineri, având faţada principală la câţiva metrii de blocul ce o maschează, găsim Sinagoga Mare sau „Poloneză”. Începute în 1846, lucrările de contrucţie sunt finalizate un an mai târziu când este inaugurată de marele rabin Meşulam Zalman Fränkel şi rabinul Zalman Barav. Aceasta a fost ridicată în urma hotărârii comunităţii evreilor lehi, proveniţi din Polonia, din cauza dispariţiei datorate incendiilor a altor sinagogi. Acest lăcaş a suferit modificări şi reparaţii în 1865-1867, 1903-1909, 1926, 1930-1932, 1936, 1945, 1955, 1980 şi 2007. Aici a funcţionat şi Şcoala Israeliţior pământeni, prima şcoală a evreilor din Bucureşti. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduieşte Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga scapă de furia demolărilor cel mai probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeaşi soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecţiei Căii Văcăreşti cu străzile Căuzaşi, Labirint, A.Goldfaden şi Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României şi care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” – Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 şi demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curţii de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover Ruf (Spilman) ridicată în 1903 pe str. Măcin nr. 14 si demolată în timpul lucrărilor de sistematizare din anii 1984-1987. Sinagoga A.B. Zisu din str. Mămulari nr. 8 a fost întemeiată între anii 1865-1870 şi a fost demolată în anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” – Achdeş Kodeş, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub şenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande – Kahal Kadosh Godol) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut şi sub numele de Sinagoga Austriacă. Templul „Lumina Nouă” – Or Chudoş din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987.
     Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande, Sinagoga Malbim) şi locurile fără memorie care au devenit (pe locul magazinului Unirea si respectiv pe traseul bulevardului Unirii) sau sinagogi afectate de demolările din jurul lor (Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credinţa) va vorbi Anca Tudorancea – Ciuciu.
    Anca Tudorancea – Ciuciu este cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul Goldstein Goren – Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, Bucureşti, Noi Media Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti, Hasefer, 2008.

Facebook event


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here