Acasă Uncategorized Șpionii lui Bombonel

Șpionii lui Bombonel

108
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 38
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    38
    Shares

Batranii securisti de prin MAE (si te miri mai de pe unde) se aduna de ani buni intr-un “club” de.. “fitze” specifice, numit pompos Fundatia Europeana Titulescu, si adapostit, Dumnezeu stie prin ce masinatiuni infernale, chiar in Casa Titulescu.

Nu stiu exact cati din ei or fi fost si tortionari inainte de a trece pe munca de convingere, cert este ca o gramada se dau — tineti-va bine! — mari scriitori. In incercarea lor disperata de a-si procura un dram de respectabilitate si de a-si mai umple timpul (ca buzunarele lor le umplem noi ca prostii, cu pensii babane) scot carti pe banda.

Mai zilele trecute, cu surle si trambite, si-a lansat o noua carte unul din ei, care nici macar n-a facut un secret ca a fost bagat in paine de nimeni altul decat A. Nastase, amfitrionul fundatiei cu pricina.

Este vorba de Alexandru Popescu si cartulia lui „Marea mistificare. Adevăratele legende ale spionilor”.

Nici nu poti fi sigur ca acesti tovarașei au fost spioni in sensul propriu al termenului, cat, mai curand, atinsi de morbul spionitei, un soi de obsesie acaparatoare care ii face sa fie mereu posedati de acest subiect. Imi amintesc de un fost secretar de redactie de la un “organ de presa” nationala, care era si el atins de acest sindrom bizar. Toata ziua buna ziua vorbea de spioni, masoni, si altele asemenea. Colegii stiau ca e omul “noii” Securitati — SRI-ul — si majoritatea colegilor fugeau de asta ca dracu de tamaie. Or din filmele, cartile, articolele omologilor din Vest, oricine ar fi lesne realizat ca un adevarat spion nu e doar super-inteligent (ceea ce oricum la astia “ai nostri” nu era deloc, dar deloc, cazul), dar este si extrem de discret, adesea sters de-a binelea (nu ca-n filme!), necum sa mai faca si caz de indeletnicirea lui.

Dar sa revenim la “falitii” nostri. Alexandru Popescu a fost uns pe zona cultura, chipurile, imediat dupa evenimentele din ’89, de Nastase, si a primit pe data insarcinari ce nu sufereau amanare. Mai intai la Viena si apoi in Germania si Finlanda.

Sa vedem ce informatii ne furnizeaza Wikipedia despre acest domn: “n. 8 mai 1942, București) este un istoric, etnolog, diplomat. A publicat volume și studii în domeniile etnografiei, istoriei României și universale, relațiilor diplomatice și culturale, serviciilor de informații. După absolvirea Liceului „Ion Luca Caragiale” din București. (1956-1960), a urmat cursurile Facultății de istorie ale Universității București (1960-1965). În perioada 1970-1974, a urmat cursurile Facultății de istorie și etnografie ale Universității din Bonn, obținând titlul de doctor. În perioada 1970-1971, 1973-1974, a fost bursier al Fundației “Alexander von Humboldt” din R. F. Germania. A activat ca cercetător științific la Institutul de etnografie și folclor al Academiei Române (1966-2000). În perioada 1990-2006, activează în cadrul Ministerului de Externe cu gradul de secretar I și consilier dipllomatic (din 2004), îndeplinind funcțiile de director adjunct al Direcției de Relații Culturale (1996-1997) și de atașat cultural al ambasadei României în Germania (1992-1996), atașat cultural al ambasadei României în Austria și director al Centrului Cultural Român din Viena (1997-2002), atașat cultural al ambasadei României în Finlanda (2003-2006). A publicat 22 de volume, a colaborat la realizarea a 7 volume colective și a semnat 40 de studii apărute în în țară și peste hotare. (Germania, Austria). A publicat 400 de articole în ziare și reviste. Susține rubrica “Străzile Bucureștilor. Mică istorie sentimentală în imagini” , “Biografii la raspantie. Istorici si diplomati” în „Ziarul de duminică”, A colaborat la posturile de Radio și Televiziune. A susținut cursuri și conferințe la universități din România, Germania, Austria. A obținut Premiul „Nicolae Iorga” pe anul 2011, conferit de „Fundația culturală Magazin Istoric” pentru volumul Lucian Blaga în diplomația românească (colectiv).

Ia de vezi! “Etnologul-istoric”-spion 🙂 Ce caraghioslâc, ce combinatie, ce shaorma cu de toate! Si de fapt cu nimic. Dar opera, opera conteaza, nu-i asa? S-o trecem putin in revista:

Scrieri publicate în țară

Vikingi (în colaborare cu Cornelia Belcin), Editura Albatros, București, 1976;
Șerban Cantacuzino, Editura Militară, București, 1978;
Tradiții de muncă românești în obiceiuri, folclor, artă populară, București, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986;
Cultura geto-dacă, București, Editura Științifică, 1982 (traducere în limba maghiară), Editura Kriterion, București, 1987
Relații româno-austriece; Die Beziehungen Rumäniens und Österreichs. Geschichte; Diplomatie, Kultur, Ed. Institutul Europan, Iași, 1999;
Viena românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000;
România și cele trei războaie mondiale în arhive diplomatice germane și austriece, Editura Instititul European, Iași, 2002;
Viena secretă, Editura Meronia, București, 2003;
Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de ani de relații diplomatice, Editura Fundației Culturale Române, București, 2004;
Academia secretelor. Intelectualii și spionajul, O istorie universală, Editura Meronia, București., 2006 (ed. I); Editura Cetatea de Scaun , Târgoviște, 2010 (ed. II);
Agenții mărturisiți. Diplomații și spionajul. O istorie universală, Editura Cetatea de Scaun , Târgoviște, 2009 (ed. I), 2010 (ed. II);
Frumoasele agente. Femeile și spionajul. O istorie universală, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010; ed. II 2014
Dicționar universal al spionilor, Editura Meronia, București, 2010;
Cinci milenii de război secret. O enciclopedie a spionajului, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2

  • * Biografiile secrete ale spionilor. Viata personala a agenților, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014
  • * Portrete neretușate. Galeria diplomaților-istorici. O istorie universală, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016
  • Marea mistificare Adevăratele legende ale spionilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2017

Lucrări publicate în străinătate

  • Rumänische Erntebräuche, Bonn, Friederich Wilhelm Universität, 1974;
  • Transsilvanien-Rumänisches Gebiet im Spiegel der Weltgeschichte, Bochum, 1992;
  • Rumänien im Spiegel der Weltgeschichte, Sammlung Observator-Hefte, München, 1994
  • Eine Geschichte der deutsch-rumänischen Kulturbeziehungen mit historischem Hintergrund, Sammlung Observator-Hefte, München, 2000

Mai interesant este ca pe langa mentorul A. Nastase, signor dottore a fost recomandat de niste domni care fac parte din noua garda, lucrand la CNSAS si fiind si profesori la facultatea de istorie a Universitatii Bucuresti. Dupa principiul adanc impamantenit in .ro: “La vremuri noi — tot.. noi!”

Intamplarea face ca fix a doua zi dupa lansare, asteptand autobuzul la Romana pe cine vad in statie? Ati ghicit, era chiar șpionul nostru etnolog, bunul domn Popescu, care a avut o tresarire nervoasa cand l-am salutat out of the blue si am incercat sa intru in vorba cu domnia sa. A acceptat suspicios sa luam acelasi 368 spre Drumul Taberei, iar incet-incet si-a dezlegat cat-de-cat si limba.

Despre secretele pe care le-am schimbat in misteriosul 368 — intr-un articol viitor.


Raspandeste cu incredere
  • 38
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    38
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here