Victoria Nuland, generalul Breedlove și livrările ”discrete” de arme. Propaganda din NATO care a alimentat războiul din Ucraina

    105
    0
    DISTRIBUIȚI
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    de Călin Marchievici

    Generalul
    american Philip Breedlove a fost până în mai anul acesta comandantul
    forțelor SUA din Europa și comandantul trupelor NATO. În viața sa
    privată, generalul de patru stele este un împătimit al motocicletelor
    Harley-Davidson și al gecilor de piele. Generalul cu un zambet foarte
    larg iubea să colinde prin Europa călare pe motocicleta sa, alături de
    prieteni. Astfel apare în foarte multe fotografii publicate pe platforma
    online DC Leaks, care a publicat o serie de e-mailuri ale lui Breedlove
    furate de hackeri. Este partea benignă a dezvăluirilor, care altfel
    merg până în perioada celor 12 luni ce au urmat anexării Crimeii de
    către Rusia și arată cum comandantul trupelor SUA din Europa a încercat
    să treacă peste reticența președintelui Obama de a livra arme Ucrainei,
    obținând în acest demers si sprijinul unui personaj cu o greutate din ce
    in ce mai mare la Washington – Victoria Nuland.

    Rusia a sprijinit tabăra separatistă din
    estul Ucrainei cu arme și muniții, precum și cu trupe. În anul ce a
    urmat izbucnirii conflictului, Ucraina a cerut sprijin militar din
    partea Vestului – în special arme letale. Livrarea acestor arme ar fi
    putut duce la escaladarea periculoasă a conflictului.

    Plecând de la cele peste o mie de e-mailuri publicate de DC Leaks, Der Spiegel
    vorbește, nici mai mult nici mai puțin, de o ”retea de agitatori din
    jurul comandatului NATO, care a alimentat conflictul din Ucraina”.
    Generalul Breedlove a făcut mai multe afirmații alarmiste cât timp a
    deținut comanda NATO, scrie Der Spiegel, generalul spunând că armata SUA
    ”descurajează acum Rusia și se pregatește să lupte și să câștige”.

    Se pare, scrie Der Spiegel, că Breedlove
    avea informații care exagerau activitățile ruse din estul Ucrainei, cu
    scopul ultim de a convinge conducerea politica de la Washington să
    livreze arme Ucrainei. Germania s-a opus acestei inițiative și la Berlin
    se vorbea atunci despre ”propaganda periculoasă” a comandatului NATO.
    Mailurile publicate recent arată, scrie Der Spiegel, că guvernul federal
    a avut dreptate atunci, în 2014-2015, să nu acționeze impulsiv prin
    trimiterea de arme letale în Ucraina. Plecarea generalului Breedlove din
    fruntea trupelor SUA in Europa nu mulțumește Germania. Viitorul
    președinte al SUA, cel mai probabil Hillary Clinton, este adepta unei
    linii dure în raport cu Rusia, iar despre linia celui mai probabil nou
    secretar de Stat, Victoria Nuland, se poate spune cel puțin același
    lucru.

    Publicarea acestui articol de către Der
    Spiegel pare să țină de faptul că generalul Breedlove vedea în
    cancelarul Angela Merkel un obstacol în calea planurilor sale și ale
    cercului său apropiat. Pentru unul dintre colaboratorii generalului,
    Merkel și Obama deopotriva erau ”naivi din punct de vedere politic și
    contraproductivi”. Colaboratorul cu pricina este Phillip Karber, un
    personaj central în e-mailurile publicate.

    ”Cred ca POTUS ne vede ca pe o
    amenințare care trebuie redusă, adică să nu îl atragem într-un
    război???”, scrie Breedlove, folosind acronimul președintelui SUA.
    Pentru Breedlove, dilema era cum poate sa fie convins președintele să
    livreze arme Ucrainei. În acest scop, generalul a apelat la ajutorul mai
    multor personaje importante – fostul comandant NATO Wesley Clark,
    ambasadorul american la Kiev Geoffrey Pyatt și asistenta secretarului de
    Stat pentru afaceri Europene, Victoria Nuland. Numale care apare cel
    mai des n mailuri este cel al lui Karber, cadru univeesitar la
    Georgetown University și presedinte al Fundației Potomac, un think tank
    conservator creat de compania de armament BDM, un fost contractor al
    Pentagonului. Fundația Potomac afirmă că a ajutat statele est-europene
    să adere la NATO. După schimbarea de regim de la Kiev, se pare că și
    Ucraina a cerut sprijinul acestei fundații americane. Fundatia Potomac
    și Karber au ajuns informatorii de bază ai Ambasadei SIUA la Kiev cu
    privire la situația din Ucraina, deoarece ambasada nu avea surse
    suficient de viabile de informare, scrie Der Spiegel.

    Karber a ajuns să-i seducă pe generalii
    Breedlove și Clark cu o serie de analize dintre care unele erau extrem
    de romanțate. Cu ocazia Crăciunului 2014, Karber scrie cum a petrecut
    alături de Batalionul de voluntari Dnipro-1: ”Toasturile și votca
    curgeau, femeile cântau imnul național, toți aveau lacrimi în ochi”.

    Karber de la Fundatia Potomac trece la
    treabă repede și în februarie 2015, când criza din Ucraina se apropia de
    apogeu, le trimite o scrisoare lui Breedlove, Clark, Pyatt și lui Rose
    Gottemoeller, seubsecretar de Stat însărcinat cu dezarmarea, care acum
    urmează să devina secretar general adjunct al NATO. Karber fusese la
    Varșovia și spunea că a găsit modalități pentru livrarea de arme către
    Ucraina fără ca SUA să fie implicate direct.

    Karber scrie că Pakistanul s-a oferit,
    ”pe sub masă”, să trimită în Ucraina 500 de lansatoare de rachete
    portabile TOW și 8.000 de rachete TOW-II. Livrarea putea începe în doar
    două săptămâni. Chiar și polonezii ar fi dorit să trimită în Ucraina
    ”tancuri T-72 bine întreținute și câteva sute tunuri SP-122 și muniție”.
    Noile arme ar fi trecut aproape neobservate, spunea Karber, pentru că
    sunt din aceeași perioadă sovietică ca și cele folosite de ucraineni.
    Karber spunea că Pakistanul și Polonia nu ar face aceste livrări fără
    acordulSUA. Mai mult, polonezii, doreau arme nou-nouțe din SUA în locul
    celor uzate moral pe care le trimiteau în Ucraina. ”Timpul trece. Fără
    sprijin imediat, armata ucraineană s-ar putea prăbuși în 30 de zile”,
    urgenta lucrurile Karber.

    Comandantul NATO îi răspunde că
    împărtășește o parte din îngrijorările sale, însă că urmele unor
    potențiale livrări de arme trebuie șterse repede. În martie 2015, Karber
    se deplasează la Varșovia pentru a discuta cu conducerea partidului la
    putere (Platforma Civică, condusă de actualul președinte al Consiliului
    European, Donald Tusk) despre cum să se livreze ”în mod discret” piese
    de artilerie și muniție antitanc pentru Ucraina.

    Însă, spre dezamăgirea lui Breedlove,
    Clark, Nuland și Karber, Consiliul Național de Securitate al
    președintelui Obama nu a fost de acord și a început să tergiverseze
    lucrurile. Generalul în retragere Clark a spus că ”problema noastră este
    mai mare decât Departamentul de Stat”.

    Același Wesley Clark, generalul cu
    afaceri în Kosovo, este nemulțumit într-o scrisoare adresată lui Nuland
    și Breedlove în aprilie 2014, de poziția Germaniei. Potrivit lui Clark,
    președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, ar fi spus că este o problemă
    cu ”atitudinea Germaniei” privind ”sfera sa de influență”. Der Spiegel
    notează în acest context că încercările ministrului german de Externe de
    a rezolva pe cale pașnică situația dinUcraina au fost interpretate ca o
    dorință a Germaniei de a ceda în fața Rusiei. Și generalul Breedlove
    scria în această perioadă de după anexarea Ucrainei că are o problemă cu
    ”unul dintre aliați”, Germania. Generalul era nemulțumit de poziția
    mult mai rezervată a spionajului german în ce privește situația din
    Ucraina.

    Din acest moment încep presiunile,
    concretizate prin exagerarea situației din Ucraina, scrie Der Spiegel.
    Clark susținea că, dacă Vestul abandonează Ucraina, atunci China ar fi
    încurajată să-și extindă sfera de influență în Pacific și că NATO s-ar
    putea prăbuși. Totul reclamă ajutor militar, suțineau Clark, Breedlove
    și ceilalți. Tuturor le era teamă că președintele Obama va reduce
    numărul militarilor americani din Europa, o teamă infirmată însă de
    evoluțiile ulterioare.

    Der Spiegel scrie despre Karber,
    personajul central al e-mailurilor lui Breedlove, că este un individ
    controversat. În anii 1980 a lucrat pentru compania de armament BDM și
    în 1985 a avertizat cu privire la un atac al URSS împotriva NATO, pe
    baza unor documente traduse greșit. A recidivat cu o serie de fotografii
    de pe frontul ucrainean trimise unui senator american – când acesta din
    urmă le-a publicat s-a dovedit că una este din timpul războiului
    ruso-georgian din 2008. În noiembrie 2014, Karber i-a transmis
    generalului Breedlove că rebelii pro-ruși dețin un focos nuclear tactic
    pentru mortiere – a fost momentul în care generalul american a început
    să se îndoiască de informațiile lui Karber.

    Der Spiegel a vorbit cu șeful Fundației
    Potomac, iar acesta a confirmat că mailurile sunt autentice si ca
    evenimentele au demonstrat ca ”a avut mai multă dreptate”. Tot el a spus
    că în 170 de zile pe frontul din Ucraina nu a văzut picior de
    observator militar german, un atac la adresa Berlinului.

    ”Este de-a dreptul obscen că cea mai
    eficientă sancțiune a acestui razboi nu este cea economică împotriva
    Rusiei, ci embargoul pentru arme letale impus victimei. Cred ca este
    culmea sofismului – dacă o femeie este atacată de un grup de huligani și
    țipă către trecători ”dați-mi un spray paralizant” este mai bine să
    nu-i dai, pentru că huliganii ar putea avea un cuțit. Și atunci te uiți
    cum este violată?”, a spus Karber pentru Der Spiegel.


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here