Acasă Jurnalul Bucurestiului Informatii Ziarul de Iasi : Dezbatere mare la Iaşi.

Ziarul de Iasi : Dezbatere mare la Iaşi.

99
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Moldova şi Transilvania au spus DA autostrăzii A8

Autostrada Iasi-Targu Mures

Secretarul de stat de la ministerul Transporturilor, singurul oficial din Guvern prezent la Iaşi, a spus că nu există o concurenţă cu autostrada Bacău-Braşov deoarece finanţarea pentru A8 este asigurată parţial prin Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare. „Spun da, şi eu, şi primarul Sucevei, Bucovina susţine ferm Autostrada Iaşi-Tg. Mureş„, a spus şeful CJ Suceava.

Prezentările lui George Ţurcănaşu şi Adrian Covăsnianu, ambii de la Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi, au amintit succint atât funcţionalitatea şi utilitatea vi­itoarei autostrăzi Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ-Tg. Mureş, cât şi istoricul prea lung şi doar pe hârtie al deciziilor, studiilor şi amânărilor care au însoţit proiectul în ultimii 14 ani, de când a fost lansat. Cătălin Bălan, ieşeanul care „de şapte ani face naveta de la Iaşi la Bucureşti“ – după cum s-a prezentat cel mai nou secretar de stat de la Ministerul Trans­porturilor, a spus că finanţarea pentru Auto­strada A8 este asigurată parţial prin Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM), şi tocmai din acest motiv nu există concurenţă cu autostrada Bacău-Braşov. Mariana Capră, director adjunct la Direcţia Inginerie şi Analiză Documentaţii a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a amintit că pentru A8 există în prezent un studiu de prefezabi­litate realizat în 2007 şi unul de fezabilitate din 2009, dar ambele fără acorduri de mediu. Valoarea investiţiei se ridică la 8,9 miliarde de euro, cel mai scump segment fiind, evident, cel montan, Ditrău-Tg. Neamţ, 4,25 miliarde de euro. „Lucrările de artă“, cum se numesc tunelurile şi podu­rile/viaductele, sunt cele care cântăresc greu în costul întregii autostrăzi, în sectorul montan, unde sunt prevăzute 29 de tuneluri, reprezentând aproape jumătate din estimare – 47,3 la sută. Dacă segmentul Iaşi-Tg. Neamţ (78 km) poate fi dat la proiectare, Iaşi-Ungheni (20 km) mai are de aşteptat re­zolvarea problemei amplasării podului peste Prut, blocată momentan de o problemă ridicată de cei de la Mediu, a mai spus Marian Capră.

Prima intervenţie a fost în favoarea profesioniştilor

Seria intervenţiilor n-a fost deschisă însă de ieşeni, şi nici măcar de moldoveni, ci de un deputat de Timiş venit la Iaşi special pentru reuniunea organizată de Asociaţiile „Împreună pentru A8“ şi „Moldova Vrea Au­tostradă“. Cătălin Drulă s-a arătat ne­dumerit de motivul „a venit Curtea de Conturi“, respectiv „a venit DNA“ şi nu mai putem să lucrăm. El a arătat că, la întrebările fireşti ale unor oameni care „nu sunt specialişti“, trebuia ca specialiştii în infrastructură rutieră ai Companiei să-şi asume curajul să dea răspunsuri – în cazul de faţă, de ce a fost nevoie de un al doilea studiu de fezabi­litate. „Nu avem capacitate instituţională“, a spus bănăţeanul, adăugând că, „atâta timp cât nu vom lăsa profesioniştii să lucreze în infrastructură, nu vom face decât să ne lamentăm şi acum, şi peste 10 ani, şi peste 20 de ani“ – aluzie la „pilele“ şi „politrucii“ care au împânzit instituţiile de stat.

Deputatul ieşean Petru Movilă a amintit că o opţiune solidă ar putea fi proiectul au­tostrăzii pe care l-a promovat în Parlament alături de alţi aproximativ 70 de susţinători din toate partidele. Iniţiativa a trecut de Senat şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor. „Voinţă politică la Guvernul României, indiferent care şi a cui a fost el, nu a existat“, le-a spus Movilă celor aflaţi în sală.

Şeful CJ Suceava remarcă lipsa şefului CJ Iaşi

Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Sucea­va, venit la Iaşi împreună cu primarul Ion Lungu, a fost primul care a stârnit aplauze: „Spun da, şi eu, şi primarul Su­cevei, Bucovina susţine ferm Autostrada Iaşi-Tg. Mureş„. Flutur a adăugat că anul acesta va moderniza trei drumuri judeţene care duc spre traseul A8. El a adus în discuţie şi coridorul nord-sud, care străbate Moldova pe ruta mai cunoscută E85. „Cum arătăm noi Moldovei din stânga Prutului că cei din dreapta sunt în Uniunea Euro­peană şi avem 2,5 la sută investiţii infrastructură în bugetul 2018? Asta trebuie să ne dea de gândit“, a încheiat Flutur, remarcând că nu toată administraţia locală ieşeană este prezentă (niciun reprezentant al conducerii CJ nu a participat).

Marius Bodea a arătat, ca şi colegul său de Parlament Petru Movilă, că Iaşul nu va avea autostradă dacă nu vrea asta ministrul Transporturilor. El a arătat audienţei harta cu cele două variante de autostradă: Iaşi-Tg. Mureş şi Bacău-Braşov.

Opoziţia partidului majoritar

Camelia Gavrilă a spus că ar prefera să fie în opoziţie ca să sublinieze lucrurile negative, dar a întrebat cum poate fi oprită dorinţa Bacăului de a avea propriul drum de acces. Gavrilă a amintit că ea şi colegii ei au fost în stradă pentru A8 „chiar dacă şefii noştri nu au fost de acord şi nu au fost alături de noi acolo“, adăugând că „ne-am asumat o opoziţie mai puţin comodă când erau alte priorităţi, şi asta facem şi acum, aici“.

Vasluianul Corneliu Bichineţ a afirmat, în aplauzele participanţilor, că judeţul său susţine varianta A8. Ovidiu Dan, vicepreşedintele CJ Mureş, a ridicat problema ordonării investiţiilor în funcţie de importanţa lor. „Nu cred că este de vină nici legislaţia, nici Curtea de Conturi, nici DNA, nici parlamentarii, parte din ei, nu sunt de vină şi nici cetăţenii acestei ţări. De vină sunt cei care trebuiau să decidă şi trebuiau să o facă la timp şi, din păcate, n-au făcut-o nici în 2018“, a afirmat primarul Mihai Chirica. „Cred că o parte dintre parlamentari, colegii mei de partid, nu şi-au făcut datoria“, a tras el un semnal de alarmă. Chirica a adăugat însă că „nu trebuie să-i pedepsim pe cei prezenţi pentru cei absenţi“, aceştia din  urmă fiind Liviu Dragnea şi premierul, „singurele persoane care pu­teau să facă ceva pentru Autostrada A8“.

Levente Vass i-a asigurat pe cei prezenţi că UDMR susţine acest proiect, în timp ce Iulia Scântei a atras atenţia că, anul viitor, chiar când România va deţine preşedinţia Con­siliului Uniunii Europene, vor începe negocierile pentru bugetul UE pe mandatul 2021-2027. „Cum ne vom prezenta dacă nu facem dovada că am definitivat măcar partea de studii pe proiectul autostrăzii?“, a întrebat ea.

Concluzia unui specialist: de ce nu se poate face autostrada

Dumitru Bucur, vicepreşedintele organizaţiei neguvernamentale FAPTA, i-a acuzat pe aleşii ieşeni că „n-au fost în stare să se bată pentru bugetul Iaşului şi au făcut politică de partid“. Şi Liviu Ţigănaşu, organizatorul marşului auto de astă-toamnă spre Tg. Mureş, s-a arătat nemulţumit că „nu a auzit nimic concret“ de la parlamentarii care vorbiseră până atunci. Cosette Chichi­rău a remarcat, la rândul ei, că asemenea acţiuni ar trebui organizate la Bucureşti, pentru că „nu se aude“ până în Capitală ce se strigă la Iaşi. În finalul dezbaterii, secretarul de stat Cătălin Bălan nu a putut să dea termeni pe o foaie imaginară de parcurs, dar i-a asigurat pe cei prezenţi că „eu, ca ieşean şi ca moldovean, o să lupt pentru Autostrada A8 cât îmi stă în putinţă“.

O parte din concluzii au venit tot din mediul academic. Profesorul Nicolae Boţu, de la Facultatea de Construcţii, a arătat că, „chiar dacă am avea toţi banii, nu vom putea face autostrada“. El a dat exemplul rutei Sibiu-Piteşti, care, „categoric nu se va face“. „Trebuie să-i lăsăm pe specialişti să lu­creze“, a spus el, arătând că „intervenţia politicului strică“. Caietele de sarcini sunt foarte prost făcute, valorile estimate sunt mult mai mici decât cele reale, termenele sunt în bătaie de joc, contractele încheiate cu instituţiile de stat sunt în defavoarea celor care lucrează, a enumerat profesorul cauzele pentru care lucrurile se mişcă atât de greu în dezvoltarea infrastructurii rutiere.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here