Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete Teză de doctorat în MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale, bazată...

Teză de doctorat în MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale, bazată pe teoria abstractă a categoriilor, a teoriei grafurilor și a topologiei rețelelor. Studiul socio – matematic al erorilor judiciare în Franța. (Thèse de doctorat en MASS – Mathématiques appliquées aux sciences sociales), basée sur la théorie des catégories abstraites, la théorie des graphes et la topologie des réseaux. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France)

429
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Thomas CSINTA

Franța (Le Parisien)

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și socialeconomice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor – Corespondent (Franța)

Résumé (vezi mai jos în românește!)

Les erreurs judiciaires françaises qui ont marqué l’histoire de France, seront divisées en trois catégories, au sens de catégories mathématiques abstraites (c’est-à-dire une collection d’objets liés par des implications logiques ─ morphismes, ayant deux propriétés fondamentales: la capacité de composer des implications logiques associatives et l’existence d’une implication logique d’identité pour chaque objet) comme élément de base de la théorie des catégories (une branche des mathématiques qui tente de généraliser toutes les mathématiques en terme de catégories, quels que soient les objets et leurs implications logiques, avec des applications, y compris à la sémantique des langages de programmation et également au système judiciaire, en général et dans la théorie des erreurs judiciaires, en particulier).

Voici les 3 catégories structurelles :

Catégorie 1. – Erreurs judiciaires officiellement reconnues par la justice française („une justice à géométrie variable”) après la Seconde Guerre mondiale (après 1945, y compris, pendant la Vème République–depuis 1958).                                                                                                                   

Sous-catégorie 1.a – Erreurs judiciaires officiellement reconnues à la suite de la révision des procès par la CRCP, au terme de laquelle les personnes concernées ont été condamnées de manière définitive.

Sous-catégorie 1.b – Erreurs judiciaires reconnues officiellement (en première instance ou dans la procédure d’appel) sans l’intervention du CRCP, dans lesquelles les personnes concernées ont été incarcérées en détention provisoire.

Catégorie 2. – Erreurs judiciaires officiellement reconnues par la justice française avant la Seconde Guerre mondiale.

Catégorie 3. – Erreurs judiciaires officieuses, c’est-à-dire non reconnues officiellement par la justice française, en raison des rejets justifiés de la révision des procès par le CRCP, malgré le fait que la société civile les considère comme des erreurs judiciaires suite aux enquêtes, non judiciaires, menées par les médias.

Conclusion

Dans le modèle mathématique proposé à la TEJ (Théorie des Erreurs Judiciaires), chaque erreur est une catégorie (C) placée dans le nœud (sommet) d’un graphe (G) liée par des foncteurs (F) et constitue globalement une topologie de réseau dans un espace topologique et probabilisé. 

Le but du travail scientifique est d’élaborer un espace topologique „stable” (standard) associé aux erreurs judiciaires en France, qui est le plus susceptible de se réaliser comme événement”  aléatoire (avec des fluctuations négligeables autour de sa valeur” standard).

ANEXA

Criminalistică și Criminologie, între prezent și viitor, în perspectiva Psihosociologiei matematice (Thomas CSINTA – Bazele teoretice ale psihosociologiei matematice). Criminalistique et criminologie, entre le présent et l’avenir, dans la perspective de la psycho-sociologie mathématique.

 

Investigatie jurnalistica: “Politia e cu noi”

Codul Sociogenetic (Lumea Detectivilor – Thomas CSINTA)

Subiect de Teză de Doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale).

Pentru un Absolvent de Master (M2) în MASS
Sunt privilegiați absolvenții CUFR România
Notă: Burse de studii timp de 3 ani (Alocație de cercetare – 1684,93€/lună, Alocație personalizată pentru locuință – 66€/lună, etc., toate incluse)

 

PREAMBUL

Noua CRCP (Comisia de Revizuire a Condamnarilor Penale) a fost instituita în Franta prin Legea n° 89-431 din 23 iunie 1989 si ea este însarcinata cu organizarea revizuirii sentintelor judecatoresti (condamnarilor penale) atât în proceduri juridice corectionale (agresiune sexuala, vatamare corporala, tâlharie, furt calificat – cu sau violenta, consum si trafic de stupefiant, altele decât cele de mare risc, escrocherie, proxenetism – prostitutie, etc.), cât mai ales, în cele criminale (viol si tentaiva de viol, omucidere si tentativa de omor, crima premeditata–asasinat, trafic de stupefiante de mare risc, jaf armat, sechestrare de persoana–kidnapping, atentate – terorism, spionaj, etc.).

Cunoscuta si sub numele de CRDP (Comisia de Revizuire a Deciziilor Penale), conform art. L.451-1 din COJ (Codul Organizatiei Judiciare) francez (text de referinta: art. 622-626 din CPP – Codul  de Procedura Penala), aceasta este compusa din 5 magistrati ai Curtii de Casatie (membri titulari) desemnati de catre Adunarea Generala, asistati de catre 5 membri suplinitori desemnati prin acelasi procedeu, având ca presedinte unul dintre cei 5 membri titulari, ales dintre magistratii CPJC (Camera de Procedura Juridica Criminala).

Comisia are obligatia (cel putin teoretic !) sa instrumenteze toate cererile care au fost depuse spre revizuire, dupa care, ea este abilitata sa efectueze direct sau indirect (prin comisii rogatorii) toate investigatiile pe care le estimeaza ca importante si necesare (în respectivul dosar penal), pentru descoperirea realitatii, respectiv, restabilirea adevarului (istoric).

Ulterior, ea organizeaza o audienta în cursul careia, pe de o parte, Avocatul General (al acuzarii) reprezentand Ministerul Public, iar pe de alta parte, condamnatul, îmreuna cu avocatul sau sunt audiati (în scris si oral) în privinta capetelor de acuzare, care la rândul lor pot solicita ca decizia comisiei sa fie facuta într-o sedinta publica. În urma acesteia, ea statueaza printr-o decizie motivata (argumentata), incontestabila prin recurs.

Admiterea unei cereri de revizuire de catre CRCP (CRDP) presupune în mod obligatoriu, pe de o parte, ramânerea definitiva a sentintei judecatoresti (în procedura corectionala sau criminala) prounutata de catre un TGI (Tribunalul de Înalta Instanta), eventual, în urma unei contestatii la Curtea de Apel, iar pe de alta parte, existenta unui element nou, necunoscut Curtii (Complet de judecata, în procedura corectionala, format din 3 magistrati, respectiv, Curtea cu Jurati, în procedura criminala, formata   din 9 jurati – 3 magistrati si 6 cetateni alesi arbitrar de pe listele electorale în Prima instanta si 9 în Apel) în momentul procesului, care sa puna la îndoiala culpabilitatea celui condamnat.

În cazul în care CRCP estimeaza ca cererea este susceptibila de a fi admisa, ea sesizeaza CPJC (Camera de Procedura Juridica Criminala – Chambre Criminelle) a Curtii de Casatie, statuând ca o „Curte de Revizuire a Condamnarilor Penale”.

În Franta, ea este o „formatiune judiciara” speciala, atasata Camerei Criminale a Curtii de Casatie, însarcinata cu examinarea cererilor de revizuire a hotarârilor judecatoresti în materie penala (corectionala sau criminala) ramase definitive si nu poate fi sesizata direct de catre condamnat, care în prealabil, trebuie sa formuleze (el însusi sau prin intermediul avocatului sau) cererea de revizuire a sentintei sale de condamnare CRCP-ului, care la rândul ei decide daca transmite sau nu dosarul, Curtii de Revizuire.

Iar conform Legii din 23 iunie 1989, art. 622 din CPP (Codul de Procedura Penala) îl autorizeaza pe condamnat (respectiv, pe avocatul sau), ca în cazul în care dupa pronuntarea sentintei (ramasa definitiva), apare în dosarul acestuia un „element nou” care îi este favorabil (fie îl disculpa, fie îi pune culpabilitatea la îndoiala) sa poata depuna o cerere la CRCP.

În urma unei sedinte publice, Curtea de Revizuire, audiind, pe de o parte reprezentantii Ministerului Public, iar pe de alta parte, apararea, statueaza printr-o ordonanta (decizie) care ramâne definitiva, fara posibilitatea de a putea fi contestata ulterior în fata unei (alte) jurisdictii.

Astfel, daca ea considera cererea „intemeiata”, poate anula condamnarea pronuntata anterior de catre un TGI ramasa definitiva si sa trimita condamnatul (devenind inculpat!) în fata unui alt tribunal având aceasi competenta juridica (teritoriala) în materie de condamnari penale.

Daca nu exista aceasta posibilitate, în special, în cazul în care condamnatul a fost amnestiat (gratiat), a decedat sau este iresponsabil (ca urmare a unor boli psihice grave: schizofrenie, paranoie, dedublare de personalitate, etc.), în cazul contumaciei (judecarii în lipsa) sau al prescriptiei pedepsei, Curtea de Revizuire, poate ea însasi sa statueze în ceea ce priveste soarta fostului condamnat, devenind inculpat, în urma anularii hotarârii (sentintei) judecatoresti pronuntate anterior.

În cazul în care revizuirea sentintei (hotarârii) judecatoresti a unui condamnat are ca rezultat achitarea lui („relaxe”/eliberarea, „non-lieu/încetarea urmaririi penale) el are dreptul sa fie despagubit si poate solicita statului „repararea” detentiei (inclusiv, provizorii) pe care a suferit-o pâna la punerea sa (defintiva) în libertate! (A se vedea pentru detalii si articolrlr autorului: „Repararea” detenţiei provizorii în cadrul Justiţiei franceze;Repararea” eorilor judiciare si responsabilizarea magistraţilor în cadrul Justiţiei franceze;  „Repararea” erororilor judiciare în cadrul Justiţiei franceze). Este vorba de prejudiciul material si moral, prevazut de catre articolul 149-1 din CPP (Codul de Procedura Penala).

Atasata Curtii de Casatie, CNRDP (Comisia Nationala de Reparare a Detentiei Provizorii), „devine” începând din 2001 CNI (Comisia Nationala de Indemnizatie), care este compusa conform art. 149-3 din CPP din primul presedinte al Curtii de Casatie sau din reprezentantul sau, din 2 magistrati ai Curtii având gradul de presedinte de Camera Criminala si 1 consilier, respectiv, 3 membri supleanti, toti desemnati anual de catre Curte.

Cererea se adreseaza primului presedinte al Curtii de Apel, în cel mult 6 luni de la decizia de „achitare” a condamnatului, devenita definitiva.

Decizia luata de catre primul presedinte, în maximum 10 zile de la notificare, poate face obiectul unui recurs în fata Comisiei de Revizuire, decizia careia nefiind susceptibila de niciun recurs.

Estimarea prejudiciului (material si moral) nu se bazeaza pe un „barem” sau pe o anumite „grila tarifara”.

Calculul are la baza prejudiciul financiar, familial si moral suferit de catre încarcerat (fie ca prevenit, fie ca detinut) în functie de statutul sau socio–profesional. Este vorba de profesia acestuia, de veniturile sale, de locul sau de munca pierdut, de bunurile materiale posedate (legal) înainte de încarcerare si pierderile financiare suferite ca urmare a detentiei, respectiv, prejudiciul familial, tinând cont de numarul copiilor întretinuti, de un eventual divort, dar  mai  ales de cel moral, suferit în timpul detentiei.

Merita sa mentionez aici faptul ca, practic (conform unor studii si statstici pe care le-am efectuat), în principiu, un proces penal nu va fi revizuit de catre CRCP decât în urmatoarele 4 cazuri diferite:

  1. Daca apar „elemente noi” in dosar
  2. Daca a fost stabilita (probata) inexistenta (lipsa) crimei
  3.  Daca un martor (implicat în dosar) este condamnat pentru marturie falsa (mincinoasa)
  4. Daca 2 persoane sunt (au fost) condamnate pentru aceasi crima

APROFUNDAREA DOSARULUI

Erorile judiciare franceze (care au marcat istoria Frantei) vom împărți în 3 categorii, în sensul categoriilor matematice abstracte (o colecție de obiecte care sunt legate prin implicatii logice–morfisme cu două proprietăți fundamentale: capacitatea de a compune implicatii logice asociative și existența unei implicatii logice identitate pentru fiecare obiect) ca element de baza din Teoria categoriilor (ramură a matematicii care încearcă să generalizeze toată matematica în termeni de categorii, indiferent ce reprezintă obiectele și implicatiile logice, cu aplicatii, inclusiv, la semantica limbajelor de programare care are putea fi aplicata si în materie judiciara, în general si la teoria erorilor judiciare, în particular).

Iată și cele 3 categorii structurale

Categoria 1. – Erori judiciare, recunoscute oficial de catre Justitia franceza (Statul Francez) dupa cel de-al 2-lea Razboi Mondial (dupa 1945, inclusiv, în timpul celei de a V-a Republici Franceze, din 1958)

Subcategoria 1.a – Erori judiciare recunoscute oficial ca urmare a revizurii proceselor (care le-au gennerat), de catre CRCP, în care cei în cauza erau condamnati (definitiv)

Subcategoria 1.b  – Erori judiciare recunoscute oficial (în procesele din Prima instanta sau în Apel) fara interventia CRCP, în care cei în cauza erau preveniti (cercetati penal în detentie provizorie)

Categoria 2. – Erorori judiciare recunoscute oficial de catre Justitia franceza (Statul Francez), înainte de cel de-al 2-lea Razboi Mondial

Categoria 3. – Erori  judiciare oficioase, adica, nerecunoscute oficial de catre Justitia franceza (Statul francez) datorita respingerii revizuirii proceselor penale care le-au generat de catre CRCP (justificat) cu toate ca societatea civila le considera ca erori judiciare, ca urmare a unor investigatii nejudiciare realizate de catre mijloacele mass – media de investigatie.

Notă. Introducerea categoriilor de mai sus nu este exhaustivă.

În categoria 1, în loc de subcategoriile 1.a si 1.b pot fi introduse, 2 categorii distincte, numerotate cu n°1 si n°2. Din contra, toate categoriile (1, 2 si 3), pot fi si ele subcategorizate, în functie de parametrii matematico – judiciari ai erorilor judiciare utilizati, care la rândul lor, pot fi si acestia alesi în mai multe moduri distincte si ponderate. Toate acestea vor conduce la modele probabilistice diferie, mai mult sau mai putin fiabile (cu sanse mai mari sau mai mici de realizare) dar o convergenta a lor în sens tare (în norma) catre unul „standard” pate fi realizata cu ajutorul schemelor de aproximare.

Definitia 1.

Se numeste categorie C (în sensul limbajului din teoria claselor Neumann-Bernays-Gödel) un triplet compus din urmatoarele 3 elemente fundamentale:

  1. o clasa Ob(C) – compusa din obiecte (ale categoriei C)
  2. o clasa Mor(C) – compusa din aplicatii logice (morfisme)
  3. o aplicatie (morfism) f: Mor(C) –> Ob(C) (ale categoriei C), cu element identitate.

În cazul a 2 categorii, C si D, aplicatia f: C–> D se numeste functor (structura de conservare a legăturilor între categorii)

Definitia 2.

Se numeste graf o pereche ordonată de mulțimi G = (V, E), unde V este o mulțime finită și nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar E {{x, y} | (x, y) V2 x y}, este E este o mulțime de perechi (ordonate sau neordonate) de elemente din V numite muchii (dacă sunt perechi neordonate) sau arce (dacă sunt perechi ordonate).

Definitia 3.

Se numeste topologie de retea (fizica si logica) o arhitectura bazata pe interconexiunile fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri.

Definitia 4.

Cuplul (E, τ ) se se numeşte spaţiu topologic pe E dacă şi numai dacă:

  1. E este o mulţime,
  2. τ o familie de submulţimi ale lui E
  3. E şi sunt elemente ale lui τ
  4. Dacă pentru orice i∈Nk si Giτ => [∪Giτ si Giτ]

CONCLUZIE

În MM (Modelul Matematic) propus în TEJ(Teoria Erorilor Judiciare), fiecare eroare judiciara este o categorie (C) plasata în nodul (vârful) unui graf (G) având cu muchii (arce)  functori (F) care în ansamblul lor constituie o topologie de retea, într-un spatiu topologic, probabilizabil.

Scopul lucrarii este elaborarea unui spatiu topologic „stabil” (standard) asociat erorilor judiciare în Franta, care are cea mai mare probabilitate de realizare ca „eveniment aleatoriu” (cu fluctuatii neglijabile în jurul „valorii”  standard a acestuia).

 

BIBLIOGRAFIE

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze și marile sale erori judiciare, oficiale și oficioase, în procedura criminală (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria abstractă a categoriilor, a teoriei grafurilor și a topologiei rețelelor). Partea I

Podul „blestemat” cu un epilog fără sfârșit. Investigații aprofundate. (Corespondență de la Curtea de revizuire a condamnărilor penale)

Corespondență din Franța: Un dialogue de sourds, plutôt, philosophique, avec un réputé Juge d’Instruction. Dans la peau d’un homme à abattre ! (A dialogue of the deaf, rather, philosophic, with a reputed Investigating Judge. „In the shoes of a man to kill”. Vezi traducerea în limba română, în articol)

Corespondență din Franța: Dosarul (criminal) de pedofilie Outreau. Cea mai gravă eroare judiciară franceză din istoria tuturor timpurilor. „Capitularea” sistemului juridic francez!

Dosarul criminal (secular) Seznec. Una dintre cele mai grave erori judiciare ale lumii contemporane. În căutarea adevărului istoric. (Le dossier criminel séculaire Seznec. L’une des plus graves erreurs judiciaires du monde contemporain. En quête de vérité)

Dosarul criminal Agnès Le ROUX – Jean-Maurice AGNELET. Un sfârșit dramatic. În căutarea adevărului istoric. (Le dossier criminel Agnès Le ROUX – Jean-Maurice AGNELET. Une fin dramatique. En quête de vérité).

Justiția franceză încotro? O reformă fără fond și formă! (Poliția Capitalei – Corespondență din Franța)

„În umbra vieții” (MCF – Mediul Carceral Francez). Corespondență din Franța (Mondo Police – Thomas CSINTA)

Luc Tangorre, un Dreyfus modern (în versiunea Politiei Capitalei)

Repararea erorilor judiciare în Franţa și responsabilizarea magistraţilor! (Thomas CSINTA – Corespondență din Franța)

Compresibilitatea pedepsei de închisoare pe viata în Justitia franceza (Politia Capitalei)

Condamnații la moarte sub președinția lui Giscard d’Estaing (In memoriam Christian Ranucci – Thomas CSINTA)

Roland Agret, un simbol al erorilor judiciare!

Thomas CSINTA: LUNEL

Reabilitarea respinsă a lui Guillaume Seznec! (Mondo Police – Thomas CSINTA)

Repararea detenţiei provizorii în cadrul Justiţiei franceze.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here