Acasă Jurnalul Bucurestiului Interviuri Maramureșul turistic – kilometrul zero al Europei

Maramureșul turistic – kilometrul zero al Europei

1268
1
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 51
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    51
    Shares

 

Karin Lachner
Karin Lachner
Talida Kozma
Talida Kozma

La recenta ediție de primăvară a Târgului de turism al României – TTR – de la Romexpo, standul Maramureșului a fost unul  dintre cele mai vizibile, mai ofertante, mai… exotice şi, implicit, mai „asaltate” (de mii de vizitatori, până la final), inclusiv de numeroși operatori turistici români sau străini. Cele 3 Grații maramureșene – Talida Kozma, șefa Biroului de Turism și Promovare din cadrul Consiliului Județean Maramureș, colega sa, Karin Lachner, coordonatoarea Centrului de Informare și Promovare Turistică Baia Sprie şi Puşa Jakab, managerul firmei Kristakis Travel Baia Mare (alături de întreaga echipă a standului, desigur) s-au dovedit a fi zi-lumină nu doar gazde desăvârșite, ci şi ghizi ad-hoc, profesori de geografie, istorie şi folclor maramureșean şi nici pe departe n-am epuizat polimorfismul lor neostoit.

IMG_9666
Firesc, am invitat-o pe Talida Kozma, şefa standului, secondată competent de celelalte două interlocutoare să ne explice, să ne descrie pe larg această participare remarcabilă… ultramagnetică.

04 Gabriel Motica - Dumnezeu este iubireAcolo unde e Maramureșul, e tradiţie, e ospitalitate, muzică de calitate şi bucate alese, precizează amabil Talida Kozma, aflată de puțin timp în onoranta, dar şi complexa, funcție. Acestea sunt doar câteva dintre elementele cu care standul Maramureșul a atras vizitatorii, i-a impresionat şi i-a bucurat pe toţi cei care i-au trecut pragul la Târgul de Turism al României de la Romexpo.
Amenajat sub forma unui interior de casă tradițională, standul nostru a fost primul vizitat de delegațiile oficiale prezente la deschiderea festivă a manifestării. Conform tradiției, oaspeții au fost întâmpinați cu pâine și sare și au fost invitați să guste din horinca noastră. N-au lipsit nici muzica și dansul, elemente care au constituit unul dintre cele mai importante puncte de atracție pentru turiștii de la de la Romexpo. IMG_9759Standul ne-a fost vizitat de numeroase personalități importante ale vieţii publice din România, de oameni care pot fi oricând promotori importanţi ai valorilor Maramureșului, dar şi de ambasadori ai altor ţări acreditați în România. Naistul Nicolae Voiculeţ – ambasador al turismului românesc – a susţinut un recital în faţa standului Maramureșului, fiind acompaniat de taragotistul Dumitru Dobrican, în timp ce artiștii Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania au dansat împreună cu vizitatorii. Prezent zi de zi la târg, meșterul popular Vasile Şuşca a făcut spectaculoase demonstrații de confecționare de măști populare. Printre vizitatorii care au apreciat prezenţa Maramureșului la târg s-au numărat: Ilie Năstase, Maria Grapini, Cătălin Botezatu, Ovidiu Lipan Țăndărică, miniștri secretari de stat din cadrul Ministerului Economiei, șefi ai reprezentanțelor internaționale ai ANT. IMG_9756În fiecare an, la această manifestare participă peste 20.000 de vizitatori. Câteva mii dintre aceştia au trecut şi pragul standului Maramureșului, fiind încântați atât de amenajarea lui, cât și de varietatea și numărul mare de materiale de promovare distribuite.
În concluzie, participarea la această ediție a Târgului de Turism al României a fost extrem de fructuoasă, mulți vizitatori exprimându-și dorința de a veni sau reveni în județul nostru în acest an, de a ne cunoaște tradițiile și obiceiurile.

Cum ați prezenta bogata ofertă turistică a Maramureșului, cu particularitățile sale unice, inconfundabile?

Județul Maramureș este situat în nord-vestul țării, în Transilvania, aproape de punctul geografic care reprezintă inima Europei. Este un ținut al „lemnului sacru”, al legendelor, al peisajelor impresionante, al tradițiilor străvechi și al bogățiilor pământului. Maramureșul a fost și rămâne unul dintre cele mai ofertante județe din punct de vedere turistic din România. Ne mândrim cu o mare diversitate naturală și culturală și cu o istorie bogată. În județul nostru se pot practica numeroase tipuri de turism: turismul de aventură, ecoturismul, turismul rural, cel cultural, istoric, turismul religios, cel gastronomic, turismul balnear, turismul de recreere și bineînțeles turismul tematic (fotografie, fotosafari, moștenire multiculturală etc).

Care-ar fi… punctele tari?

01 Gabriel Motica - Cladiri din fire de iarbaMai întâi, natura și ariile protejate. Maramureșul este una dintre cele mai frumoase și bogate regiuni ale Europei, (re)cunoscută pentru peisajele sale deosebite și pentru patrimoniul natural impresionant. Maramureșul se mândrește cu 34 de arii naturale protejate (rezervații, monumente ale naturii, un parc național și un parc natural), fiind al II-lea județ al țării cu cel mai mare grad de ocupare cu arii protejate (37% din suprafața totală a județului). Printre acestea: Creasta Cocoșului, Cheile Lăpușului, Lacul Albastru, Pădurea Crăiască, Cheile Tătarului, Peștera cu Oase, Rezervația de Castan Comestibil, Izvorul Albastru al Izei, Rezervația Arcer-Țibleș etc. În Parcul  Național Munții Rodnei, Rezervația „Pietrosul Rodnei” (aproximativ 3000 ha) este declarată Rezervație a Biosferei încă din anul 1979. Cascada Cailor din Munții Rodnei este cea mai mare cascadă din România (90 m).    Parcul Natural Munții Maramureșului este cel mai mare parc natural din România. Există 11 situri „Natura 2000” în județul nostru, totalizând o suprafață de aproximativ 100.000 ha. Avem un impresionant fond cinegetic, peisaje geografice unice. Geomorfologia județului este extrem de variată, de la reliefuri joase, depresionare până la cel  alpin.

Avem, apoi, turismul de aventură: trasee de cicloturism și de mountain bike (peste 500 km la nivelul județului), cu hărți aferente, în Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Regiunea Baia Mare, Munții Gutâi, Munții Rodnei și Munții Maramureșului; peste 80 de trasee de escaladă sportive, de diferite grade de dificultate (Creasta Cocoșului – 37, Masivul Ignis – 12, Coloanele de la Limpedea – 38); posibilități multiple de practicare a drumeției și alpinismului (Munții Gutâi, Munții Igniș, Munții Rodnei, Munții Lăpușului, Munții Țibleș și cei ai Maramureșului); rafting în Cheile Lăpușului; parapantism de pe vârfurile Mogoșa, Igniș, Gutâi și Creasta Cocoșului; sporturi de iarnă, practicabile pe pârtiile omologate din stațiunile montane Mogoșa, Cavnic, Șuior, Borșa și pe pârtii neomologate în majoritatea zonelor montane ale județului. Instalațiile de transport pe cablu includ linii de teleferic, teleschi și telescaune. În Borșa se găsește și cea mai lungă trambulină naturală din Europa (90 m); pescuit sportiv în râuri de munte și în lacuri naturale și antropice; observarea faunei locale.

03 Peter Lengyel - Creasta CocosuluiEcoturismul și turismul rural: Regiunea Mara-Cosău-Creasta Cocoșului este una din cele mai tentante destinații de ecoturism ale României. Pe lângă complexitatea patrimoniului natural, județul este bine cunoscut pentru satele tradiționale, pentru cultura „lemnului sacru”, pentru stilul de viată autentic și pentru oamenii calzi și ospitalieri. Destinația ecoturistică este perfectă pentru cei care vor să experimenteze viața la țară, într-o maniera sănătoasă călătorind „verde” fără emisii poluante. Acest tip de turism este facilitat de prezența caselor de oaspeți și a fermelor ecologice care pun la dispoziția turiștilor locuri de cazare, mâncare bio și posibilitatea integrării în cadrul activităților rurale zilnice.

08 Gabriel Motica - Colindatori in BUdestiTurismul cultural și istoric:  Maramureșul este foarte ofertant cultural, aici găsindu-se patru „țări” diferite ca istorie, cultură și etnografie: Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului, Țara Maramureșului. Toate cele patru păstrează tradiții vii, portul popular și modul de viață local, însă Țara Maramureșului (denumit și Istoric sau Voievodal) a rămas cea mai bine conservată. Cei care ajung aici vor găsi un muzeu viu, cu case mici de lemn, cu monumentale porți maramureșene sculptate cu măiestrie, cu instalațiile tehnice țărănești (vâltori, mori de apă, pălincii etc) și frumoasele biserici de lemn. Tot aici se găsesc meșteri populari, artizani și artiști, câțiva dintre ei purtând statutul de „tezaur viu”. Meșteșugurile care încă se mai păstrează: olărit (ceramică albă și cea roșie de Săcel), mobilier țărănesc, țesături și cusături, broderii, pictura pe icoane de lemn și sticlă, rotărit, împletituri, sculptura în lemn, cojocărit, opincărit etc. Dintre cele 100 de biserici de lemn ale județului Maramureș, opt au fost declarate monumente UNESCO, devenind un brand cultural și totodată un testament al credinței. 5 dintre ele se găsesc în Țara Maramureșului, două în Țara Chioarului și una în Țara Lăpușului. Unicitatea lor este dată de complexa arhitectură de lemn, echilibrată și armonioasă, denumită „Gotic de Maramureș”. Acestea sunt: Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bârsana (a nu se confunda cu Mănăstirea!), Biserica „Sf. Nicolae” din Budești, Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Desești, Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud-Deal, Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Plopiș, Biserica „Sf. Paraschiva” din Poienile Izei, Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Șurdești.

O00042_IMG_6060TCimitirul Vesel de la Săpânța este recunoscut la nivel mondial ca un cimitir mai neobișnuit, cu cruci funerare de lemn, pictate în culori vii, predominând „Albastrul de Săpânța”. Acest loc oferă o perspectivă unică asupra morții, pe cruci fiind descrisă în epitafuri uneori comice și imagini naive, viața defunctului.

Tot în Maramureș se găsesc obiective culturale interesante, de la muzee etnografice în aer liber la muzee tematice și case memoriale, precum: Muzeul Țărăncii Române din Dragomirești, Muzeul de Mineralogie (Baia Mare), Muzeul Florean, Muzeele de Istorie și Muzeele Etnografice din Baia Mare și Sighetu Marmației, Complexul Astronomic din Baia Mare, Muzeul de Artă din Baia Mare, Mausoleul Eroilor de la Moisei, Casa Memorială „Vasile Lucaciu” din Șișești etc.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației este un alt obiectiv foarte vizitat. A fost o închisoare comunistă unde mulți deținuți politici – intelectuali, preoți, politicieni și mari gânditori ai vremii au fost persecutați și și-au pierdut viața (Constantin I.C. Brătianu, Iuliu Maniu etc).

Una dintre cele mai importante personalități din Maramureș este Elie Wissel, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în anul 1986, după ce și-a scris memoriile din timpul prizonieratului în lagărul de la Auschwitz. Acestuia i se adaugă personalități din diverse domenii de activitate, cu nume răsunătoare, precum Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Nicolae Steindhart, Petre Dulfu, Ion Șugariu, Hollosy Simon, Vida Gheza  etc.

Emil Pop - Tanjaua de pe MaraPe lângă toate acestea, merită menționat municipiul Baia Mare, candidat  la titlul de „Capitală Culturală Europeană 2021”, centru artistic de talie mondială, reprezentată printr-un solid brand cultural: „Școala Băimăreană de Pictură”. Colonia Artistică din Baia Mare a pornit pe drumul istoriei în 1896 şi a rezistat timpului, spre deosebire de alte demersuri similare din Europa acelor timpuri. Între anii 1896 şi 1901, în Baia Mare au venit aproape 300 de artiști, din Europa Centrală şi de Răsărit, din Occident (Belgia, Danemarca, Spania) sau din spații mai îndepărtate (SUA, India, Australia). Îndrumați de mentorul Simon Hollósy (pictor şi pedagog de anvergură europeană), aceştia au contribuit la constituirea structurii instituționale permanente, cunoscută sub numele de „Colonia pictorilor”.

Gabriel Motica - Poarta deschisa (Sat Sugatag)Turismul religios
În Maramureș, spiritualitatea este foarte importantă și pe lângă religia ortodoxă întâlnim și multe alte confesiuni: de la romano-catolicism până la iudaism. Există o multitudine de mănăstiri unde mii de vizitatori fac pelerinaje în fiecare an, cum ar fi: Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea Săpânța Peri, Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Dragomirești, Mănăstirea Chiuzbaia, Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Habra etc.

Tradiții și folclor
Maramureșenii au căutat să nu se înstrăineze de tradițiile și obiceiurile ancestrale. Așa se face că, în acest ținut binecuvântat, fiecare eveniment important al vieții este celebrat (nașterea, căsătoria, moartea). Consiliul Judetean MM - Mestesuguri din MaramuresSărbătorile religioase sunt ținute cu sfințenie printr-o suită de obiceiuri și ritualuri din cele mai diverse (sacrificarea porcului de Ignat, colindatul în cete în perioada sărbătorilor de iarnă, jocul „brondoșilor” și al „moșilor” de Crăciun, tradiții din Săptămâna Mare și de Sărbătoarea Învierii, Lăsatul Secului, Bobotează etc. Pe lângă acestea, există o serie de practici și tradiții de factură precreștină, în special cele agrare sau care gravitează în jurul superstițiilor: în perioada solstițiului de vară, Sf. Andrei, etc.
Folclorul este extrem de bogat și viu. Legendele, poveștile și mitologia locală au fost transmise din generație în generație. Există o sumedenie de legende legate de uriași, de comori, legende minerești, povești cu blesteme și personalități mitologice locale.
12 CJMM - Ceteras in CalinestiCostumele populare tradiționale sunt veritabile opere de artă. Uneori sobre (Țara Chioarului), alteori colorate viu (Țara Maramureșului), sunt unice și se evidențiază prin simplitate și frumusețe. Fiecare regiune etnografică a județului are un specific aparte atunci când vine vorba de costumele populare.
Totodată, dansurile și cântecele populare locale sunt deosebite. „Horea cu noduri” este o manieră de interpretare prin care țăranul maramureșean îşi mărturiseşte cele mai profunde trăiri, iar „Doina” este înscrisă încă din anul 2009 pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial.

IMG_9667Turismul gastronomic
Bucătăria din Maramureș este un melanj de preparate strămoșești, cu influențe ungurești, germane și slave. Nucleul tradiției culinare totuși îl reprezintă lăptăria pastorală (diferite tipuri de caș, brânză, urdă, jintiță etc), iar una dintre mâncărurile tradiționale specifice este balmoșul.
Horinca (sau palinca) este „apa de foc” a maramureșenilor. Este un rachiu de fructe dublu-distilat, a cărui tărie optimă se găsește în jurul valorii de 52°. Secretul horincii bine meșteșugite nu stă doar în fructe, ci și în lemnele folosite pentru foc, apa locului și butoiul de fermentare și recipientele de păstrare. De asemenea, pălinca bună și curată formează mărgele care durează atunci când este turnată în pahare. Însă, cel mai important ingredient al unei pălinci bune, spun maramureșenii, este inima bună cu care horincarii o dăruiesc celor care vor să guste.

DSC_0398Timp liber și relaxare
Maramureșul oferă posibilitatea unei plimbări cu „Mocănița”, trenul forestier cu aburi de pe Valea Vaserului, trecând prin zone cu peisaje care îți taie respirația, locuri în care pasionații de fotografie au șansa să surprindă cadre fantastice.
Cei care au nevoie de relaxare, pot petrece in județul nostru vacanțe de neuitat. Există o multitudine de stațiuni montane cu aer curat și puternic ozonat (Izvoare, Șuior), cu posibilități de petrecere a timpului liber prin activități sportive și de recreere (echitație, plimbări prin natură, plimbări cu barca și hidrobicicleta pe diverse lacuri amenajate etc).

Turismul balnear
Peste 50.000 de turiști frecventează anual stațiunea Ocna Șugatag, preferată pentru cadrul natural, apele clorosodice recomandate pentru o gamă largă de afecțiuni (afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos etc.). pe lângă aceasta, există și alte stațiuni balneare de interes local, cum este cea de la Dănești, Cărbunari și Coștiui.

Gabriel Motica - Valtoare FerestiDe asemenea, Maramureșul se evidențiază prin: folclor foarte bogat, tradițiile vii, costume populare unice, arhitectura tipic maramureșeană (case, porți, biserici de lemn), „geometria sacră” locală (nodul maramureșean, fusul cu zurgălău, simbolurile antropomorfe tipice) și particularitățile geografice (diversitate geomorfologică).

Infrastructura de cazare a turiștilor din județul Maramureș cuprindea, la nivelul anului 2015, 400 de unități clasificate (în creștere față de anii anteriori), cărora li se adaugă 160 de unități de alimentație publică clasificate. Pe localități, cea mai mare parte a capacității de cazare în funcțiune se înregistrează în municipiul Baia Mare (39,2% din total), Sighetu Marmației (11,5%), Borșa (7,6%), Ocna-Șugatag (6,7%), Baia Sprie (4,8%), Cavnic (3,3%) și Vișeu de Sus (3,3%). Numărul turiștilor care au vizitat județul Maramureș în 2015 a depășit pragul de 121.000 (în creștere față de anii anteriori). Dintre aceștia, 17,7% au fost străini, iar 82,3% români. În ceea ce privește numărul de înnoptări turistice din unitățile de cazare din județul Maramureș, acestea au depășit 200.000. Dintre acestea, 83,1% au fost realizate de turiști români, iar 16,9% de cei străini. În acest context, durata medie a sejurului turistic a fost la nivel județean de 1,69 nopți/turist, ceea ce indică o tendință de creștere a ponderii turismului de tranzit (1-2 nopți).

Numeroase evenimente artistice și de creație, festivaluri folclorice etc se constituie în alte atracții turistice…

IMG_8068Da, așa este. Anual, Consiliul Județean Maramureș – prin Biroul Turism – realizează un calendar al evenimentelor de interes turistic din județ, evenimente care au ca scop promovarea obiceiurilor și tradițiilor noastre, a portului și cântecului zonei. Dintre acestea, amintim: Crăciun în Maramureș, Zilele Maramureșului, Drumul lung spre Cimitirul Vesel-Săpânța, dar și festivaluri folclorice (Hora de la Prislop-Borșa), obiceiuri agrare și pastorale tradiționale (Tânjaua de pe Mara – Hoteni, Udătoriul din Șurdești, Sânziene-Borșa, Măsurișul Oilor), târguri locale (Festivalul Cepelor-Asuaju de Sus, Festivalul Stuparilor-Cernești), evenimente sportive, colocvii literare și tabere artistice și de creație.

Cum colaborează, concret, organismele cu atribuții specifice în dezvoltarea turismului?

Autoritățile publice locale s-au implicat activ în acțiuni de dezvoltare și promovare turistică, inclusiv prin intermediul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, precum:
„ECOTUR – Turism în zona transcarpatică” – derulat împreună cu autorități din Ucraina, în perioada 2008-2009, a vizat înființarea unor centre de  vizitare/ informare/ documentare în Leordina și Vișeu de Sus, crearea unei baze de date cu localitățile și caracteristicile specifice zonelor protejate vizate;
„Turism în regiunea Transcarpatică – Reţea de promovare a turismului în județele Maramureș, Zakarpatia şi Ivano-Frankivsk” – derulat cu fonduri PHARE CBC a vizat crearea unei rețele de 12 puncte de informare turistică, realizarea de materiale publicitare și de promovare, inclusiv portal WEB, studii cu privire la gradul de satisfacție al turiștilor, instruirea personalului din cadrul proiectului;
Intre Rauri1„Natură, Tradiție, Aventură – Promovarea Turismului în Defileul Lăpușului” – implementat cu fonduri POR, a constat din realizarea unei baze de date turistice, de materiale de informare și promovare, a unui site Web, organizarea unor evenimente de promovare etc.;
„Moștenire maramureșeană între Mara și Cosău” – realizat cu fonduri POR, a constat din elaborarea de material de promovare, organizarea de evenimente și campanii de promovare;
„Folkdancenet” – un program cultural european, sprijinit de Comisia Europeană, menit să creeze o rețea de colaborare între artiști populari din mai multe ţări europene, pentru a iniția un dialog cultural durabil ce să sprijine tradiţiile şi obiceiurile populare;
„Reabilitarea și revitalizarea Bastionului Măcelarilor” din Baia Mare – implementat cu fonduri SEE, vizează restaurarea constructivă a obiectivului de patrimoniu construit, precum și amenajarea și dotarea unei săli multimedia și a unui spațiu expozițional, a curții interioare.
La nivelul Consiliului Județean Maramureș funcționează Serviciul de Turism și Promovare a Județului, cu un compartiment de promovare, un birou de turism și un compartiment Salvamont. Acestea se ocupă exclusiv de oferirea de informaţii şi materiale de promovare, de reprezentarea județului la târguri de turism (inclusiv la Târgul de Turism al României 2016 – cu o ofertă dedicată turismului științific – [email protected], Târgul de Produse Tradiționale de la Berlin etc.) şi conferințe internaționale, de consilierea şi ghidarea turiştilor şi ziariștilor de la publicaţiile internaționale. În domeniul marketingului regional, s-a lansat ideea unui brand regional – ECO MARAMUREȘ – vizând transformarea Maramureșului în cel mai curat județ din România din punct de vedere ecologic, moral, al agriculturii ecologice etc. Noul site Web al județului, funcțional din iulie 2014, are o secțiune importantă dedicată promovării județului. Maramureșul este prezentat din perspectivă culturală, istorică, economică, turistică, tradiţională, demografică. Nu lipseşte prezentarea monumentelor UNESCO din județ, a ariilor protejate, a meșterilor populari etc. Alte site-uri Web dedicate promovării județului sunt visitmaramures.ro și turismmaramures.ro. Nu în ultimul rând, în cadrul proiectului ACCES2MOUNTAIN în județul Maramureș s-au marcat circa 100 km de piste de biciclete.
La nivelul județului Maramureș au fost concepute, de-a lungul timpului, mai multe trasee/ itinerarii turistice, dintre care putem menționa:
Consiliul Judetean Maramures - Detaliu biserica Desesti–    Drumul Bisericilor de Lemn;
–    Drumul Meșteșugurilor Tradiționale;
–    Drumul Verde;
–    Pe bicicletă în Țara Lăpușului;
–    Maramureș bucuria pe două roți.
De asemenea, s-au deschis recent 7 Centre Naționale de Informare și Promovare Turistică. Pe lângă acestea, mai sunt și centre de informare locală subordonate primăriilor, toate formând o rețea eficientă de informare turistică.
Se încearcă o colaborare cu județele vecine, în sensul realizării unor pachete turistice care să includă obiective turistice din Maramureș, Suceava, Neamț, toate într-un circuit bine gândit și stabilit, astfel încât fiecare zonă să devină mai vizibilă și mai atractivă pentru turiști.
Firesc, așadar, s-a observat o creștere a interesului pentru județul Maramureș, în special din partea turiștilor străini, țările care predomină ca număr de vizitatori fiind Israel, Franța, Germania, Polonia, Ungaria, Marea Britanie.
Suntem mândri că anul trecut Baia Mare și-a depus candidatura la statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021, fiind selectată între cele 4 orașe finaliste din România, alături de Cluj-Napoca, Timișoara și București. Candidatura este axată pe ideea de regenerare a unui fost oraș minier și industrial prin cultură, emblematice fiind Școala de Pictură și diversitatea etnică și religioasă. În acest context, a fost înființată Fundația „Baia Mare 2021”, care strânge în jurul său multe personalități de la nivel local și național, ONG-uri, instituții publice etc.

Au consemnat:
Emil Stanciu
Mihai Vasile


Raspandeste cu incredere
  • 51
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    51
    Shares

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here