A.M.Press : Planeta Maimuțelor

    200
    0
    DISTRIBUIȚI
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    • Lucian  Avramescu
    •         lucian-avramescu      Filmul, văzut când eram puști, poate tânăr, mi-a rămas – dincolo de formidabilul lui mesaj – prin câteva imagini. Una, poate cea mai sinistră, e cea în care oamenii,  închiși între niște garduri de sârmă, sunt păziți de gorilele-om. Gorilele-om aveau arme automate, pulane de cauciuc, erau organizate militar. Oamenii, niște cosmonauți simbolici, care rătăciseră prin cer, zeci, sute de ani, fiindcă timpul, la vitezele luminii capătă alte dimensiuni, revin pe o planetă pe care n-o mai găsesc, distrusă de semenii lor. Între timp maimuțele jucau rolul oamenilor și chiar deveniseră oameni – cei mai mulți brutali, gârboviți de-o înrăire care-i hidoșise. Maimuțele-oameni evoluaseră atât de mult  încât nu fabricaseră doar puști și orașe, dar  atinseseră nivelul cruzimii și al cinismului pe care doar omul, distrugătorul acelei planete, le atinsese cândva.
    •          Azi am văzut pe viu câteva secvențe din Planeta Maimuțelor. Niște femei cu copii în brațe și niște bărbați, mulți tineri și unii aproape bătrâni, fugeau dintr-o lume care nu mai e a lor. Damascul, cândva o perlă a lumii arabe, e un morman de moloz. Cine a făcut asta? Oamenii. Se bat, s-au bătut ei între ei, i-au încăierat alții? – numai bunul  Dumnezeu știe. Cert e că acolo nu se mai respiră. De câțiva ani ozonul acelei lumi e praful de pușcă.  Marile coafuri ucigașe pe care le desenează în aer bombele sunt noul relief în care se nasc copiii noii civilizații. Ei bine, fugind de acolo, către o lume despre care  au auzit că ar fi mai bună și mai bogată decât a lor, au găsit gardul din Planeta Maimuțelor. Și au găsit militari aliniați cu puști și pulane de cauciuc. Orice atingere cu gardul de sârmă ghimpată înseamnă moartea libertății.
    •     Sunt teroriști, zice un soldat. Chiar toți? Toți. Dialogul, neinventat, se poartă acolo unde începe pusta maghiară. Locatarii de azi au venit și ei, acum vreo mie de ani, ceva mai bine organizați, care călare, care pe jos, trăgând familii în spate din niște pustietăți. Azi nu mai vor migrații și căpetenia lor, care nu se mai cheamă Attila, ci Orban, a pus sârmă ghimpată. Prin gardul de sârmă ghimpată nu poate fi întins un pahar cu apă ”teroristei” cu copil în brațe care ține cu o mână plodul de la sân și cu alta, din care-i curge sânge, sârma ghimpată a lui Orban? De la război, lumea n-a mai fost împărțită de Zidurile Berlinului, care au câzut până la urmă, și de sârmele ghimpate ale lui Orban care abia acum se înalță și vor înzorzona înțeleg granița cu România.
    •      Câteva țări, declara ieri șeful spionajului militar american, vor dispărea de pe hartă. Una se cheamă Siria. A greșit doar  timpul. Nu vor dispărea, au dispărut deja. Și Siria și Irakul sunt ruine. De acolo sau pe acolo pot veni și teroriști, dar inima mea nu mă lasă să cred că acea femeie, cu chip de Maica Domnului (nu știu dacă este creștină sau musulmană) pitește sub voaluri bombe. Ținea la piept copilul sugar cu prea multă dragoste disperată spre a se detona omorând soldații orbului de Orban.
    •     Da, e greu de luat o decizie. Sunt milioane de oameni care nu mai au nimic. Țara lor a dispărut, cum zicea acel spion șef, de pe hartă. Țările din preajmă, mai ales Egiptul, sunt pline de refugiați. Alte paradisuri arabe nu-i primesc fiindcă, vorba unui șeic gras, ”avem și așa destui sclavi”. Refugiații sunt deja sclavi, pe o planetă a Maimuțelor. Și de la noi, cu mai puțin zgomot, fiindcă în spate, slavă Domnului, nu cădeau bombe, au plecat în bejenii, pe Planeta Maimuțelor, patru milioane de oameni care au stat și unii stau încă sub garduri de sârmă ghimpată. Citesc undeva replica ”i-ai mă tu la tine pe toți să i-o tragă mă-ti”. Inutil să spun de ce parte a gardului e vorbitorul. Parcă, zic eu, parcă s-ar cuveni, în tot vălătucul ăsta de carne care-i încă vie și carne prăjită de tunuri și bombe,  nițică omenie. După atâția morți în Mediterana, cu mii de trupuri care s-au înghesuit, femei, copii, bărbați, pe o coajă de nucă și s-au dus la fund, după camioanele asfixiante ale morții, Europa aruncă în fața acestor refugiați, supraviețuitori ai masacrelor, cururile blindate ale  unor militari bine hrăniți și, cum îi văd în imaginile din televizor, impertinenți și mândri de pușcoacelor lor identice celor din Planeta Maimuțelor.
    •       E greu, e greu de luat o decizie, fiindcă și lumea noastră e măcinată și ruptă în bucăți. Dar gestul de a da, tu, ca individ, chiar prin plasa ghimpată, un pahar cu apă, nu dărâmă securitatea europeană. Atât, soldatule din țara vecină. Scarlatina sufletului tău nu va avea de pierdut. Apoi politicienii vor decide ce și cum. Dar tu încearcă suirea pe scara evoluției oferind un pahar cu apă, ca gest personal.

    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

    Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

    Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

    Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

    Please enter your comment!
    Please enter your name here