Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete Asasinat românesc abominabil în Franța (Corespondență de la Paris)

Asasinat românesc abominabil în Franța (Corespondență de la Paris)

385
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și socialeconomice, Director de Studii CUFR ROMANIA, Redactor–Corespondent (Franța)

      Franța (Le Parisien)

EXCLUSIV

Corespondență de la Paris (Tribunalul de Înaltă Instanță Créteil – Camera Criminală)

Aflat sub incidența Art.19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată de către Adunarea  Generală a Națiunilor Unite pe 16 decembrie 1948, la Paris, în cadrul Rezoluției 217A), nu pot fi tras la răspundere pentru opinia mea legată de problematica abordată în acest articol, în care, în urma  unor investigații aprofundate, îmi exprim un punct de vedere strict personal. Menționez că indiferent de gravitatea faptei comise (chiar dacă ea este ireparabilă) fiecare dintre noi avem dreptul la apărare, la un proces echitabil (garantat prin Art.10 a  Declarației Universale a Drepturilor Omului).

Notă: Sentința în acest dosar nefiind definitivă, am încercat să evit furnizarea unor informații care ar permite violarea secretului de instrucție din dosar.

 

NOTA AUTORULUI

Merita sa atragem atentia aici si asupra faptului, ca metoda „interviului” uitilzata de catre expertii-psihatrii de pe langa tribunalele franceze (si nu numai), converg in „sens tare” catre profilul psihiatric si psihologic real al criminalului numai in cazurile in care tulburarile psihice ale acestuia sunt grave, permanente si vizibile, adica „evidente”. Din contra, cand acestea sunt numai temporare si pasagere, metoda mai sus mentionata este ineficace si converge numai in „sens slab” catre profilul real al subiectului. Pentru o diagnosticare corecta in acest caz, trebuie utilizate mijloacele moderne de investigare ale psihosociologiei matematice, care permit transformarea convergentei „slabe” catre realitate in convergenta „tare” (a se vedea pentru detalii si articolul autorului: Psihosociologia matematica si aplicatiile ei la studiul comportamentului deviant).

Este vorba de metoda „psy-spy” (sub forma operatoriala [p-s]y=ps(y)-sp(y), de mare fiabilitate) conform careia, in loc de interviu, expertul-psihiatru (sau mai multi) intra in contact direct cu criminalul („intamplator”, sub acoperire) pentru o perioada determinata de timp care este fixat (la inceput) in cadrul anchetei si utilizeaza o serie de baterii de teste specifice acestuia cu scopul determinarii trasaturilor sale psihosociale, psihosomatice, etc., pe cale empirica, mai exact, pentru determinarea Codului Socio-Genetic (CSG) al acestuia, evaluabil (cu eficacitate) pe baza unor scheme si programe care il parametrizeaza (din punct de vedere matematic).

Cert, metoda prezinta un grad ridicat de complexitate (in raport cu interviul), iar aplicabilitatea ei necesita un suport logistic ceva mai important, dar este fiabila (si converge in „sens tare” catre realitate) in raport cu metoda interviului, care nu numai ca in aceste cazuri converge „in sens slab”, dar poate conduce chiar si la erori importante in aprecierea persoanei, avand ca efect,  inducerea, indirect, in eroare, a Justitiei. Asemenea tehnici de investigatie (investigare) directe care elimina „inhibitia” instaurata (intr-o mare majoritate de cazuri) in cadrul metodei interviului sunt utilizate deja in mediul carceral cu scopul de o obtine informatii despre membri neidentificati (sau activitati infractionale neidentificate), in special, in cadrul retelelor tentaculare ale crimei organizate.

În incheiere mentionam aici si faptul ca Sebastian nu este singurul român condamnat în Franta, la o pedeapsa, cu totul, deosebita. Sactiuni penale grave (în procedura juridica criminala) au mai fost pronuntate de catre Curtile cu Jurati (Juriile Populare) din tribunalele franceze („in numele Poporului Francez”) si in cazul altor romani.

Daniel Dimitri (un roman in varsta de 47 de ani aparat de catre avocatul Jonathan Bomstain), este condamnat pe 21 octombrie 2015 (ziua Sfintilor Marturisitori Ardeleni in Calendarul crestin-ortodox) de catre Juriul Popular al Departamentului Haute Garonne (la Toulouse), tot la 30 de ani de recluziune criminala, cu interdictia definitiva al teritoriului francez, dar nu pentru un familicid ci „numai” pentru agresiune sexuala si tentativa de viol, comise in 2013, in contextul in care Avocatul general al acuzarii Chantal Fimigier  (reprezentand Ministerul Public) a solicitat contra acestuia o pedeapsa cuprinsa „doar” intre 20-25 de ani de recluziune criminala. Acesta, care a fost deja incarcerat in Romania timp de doua decenii pentru furt calificat cu circumstante agravante, agresiuni, violenta si violuri (urmand sa compara pe 27 octombrie 2015 si in fata Curtii Corectionale al Tribunalul de Inalta Instanta Bordeaux in cadrul unui dosar de „proxenetism agravat, deosebit de violent” impreuna cu alte  9 persoane, anchetat in 2013 de catre JIRS/Jurisdictia Interregionala Specializata Bordeaux), si-ar fi comis infractiunile criminale in Franta, in perioada septembrie-octombrie 2013, contra a 3 femei in timp ce acestea faceau jogging pe malul  fluviului Garonne (care strabate Toulouse Métropole).

Daniel Ghintu (un roman in varsta de 35 de ani, fost incarcerat de doua ori in trecut, in Romania, pentru tentativa de omor si furt calificat, aparat de catre avocatii Elise Arfi si Fabrice Epstein) este condamnat pe 16 mai 2014 la 15 ani de recluziune criminala de catre Juriul Popular al TGI (Tribunalului de Inalta Instanta) Paris (solicitat si de catre Avocatul general, Maryvonne Caillibotte, reprezentand Ministerul Public) pentru uciderea lui Jimmy Drulhon (gay, în vârsta de 65 de ani, expert in documente si carti vechi), cadavrul caruia ar fi fost descoperit gol (cu carotida sectionata) in patul sau din dormitor, la domiciliul sau parizian (din sectorul 6), in seara zilei de 13 martie 2011, de catre un fost compagnon (companion).

Ghintu care a negat implicarea lui in acest asasinat (motiv pentru care avocatul sau solicita achitarea lui), l-ar fi vizitat intr-adevar pe Drulhon (cu care avea regulat relatii sexuale remunerate de catre acesta) si era in posesia documentelor sale de identitate,  telefonul, respectiv, cardul bancar al acestuia (pe care le-ar fi furat de la victima). In jurnalul sau (intim), era mentionat: pe 11 februarie-„SqH IV-Intalnire cu Daniel (Rom)”; pe 7 martie-„Cina la mine acasa cu Daniel”; pe 10 martie-„Cina cu Alain. Sosit Daniel la mine…” Dat in urmarire generala si aflat sub incidenta unui MIA (Mandat International de Arestare), acesta se va preda de buna voie autoritatilor politienesti de la Comisariatul Central (Hotel de Police) din Nisa (Departamentul Alpes Maritimes/Coasta de Azur) pe 19 iulie 2014. Conform declaratiei inculpatului, acesta ar fi fost acasa la victima, iar fi sustras si bunurile mai sus mentuionate, dar cei doi s-ar fi despartit in oras, in celebrul Jardin (Gradina) du Luxembourg (aflata in proximitatea locuintei victimei). Si intr-adevar, amprentele sale genetice n-ar fi fost identificate in apartamentul lui Drulhon (cu toate ca pe cearceaful din dormitor ar fi fost puse in evidenta pete de sprema provenite de la alte persoane).

Sentinta a fost pronuntata de catre Curte in ciuda faptului ca Epstein incheia in pledoaria sa: „A avut loc o crima (de sange). Trebuie gasit un vinovat. Nu este datoria noastra sa demontam (contrazicem) Acuzatia (Ministerul Public), ci Acuzatia trebuie sa fie capabila sa aduca probele materiale irefutabile contra inculpatului, ceea ce ea nu este in masura sa  faca”. Cum era si de asteptat, Apararea a facut apel la sentinta, ceea ce a fost o alegere   dezastruoasa pentru condamnat, pentru ca pe 30 iunie 2016, Curtea cu Jurati (Juriul Popular) al Departamentului Seine et Marne de la Melun, l-a condamnat pe Daniel Ghintu (atunci in varsta de 37 de ani, aparat de catre avocatul Marcel Moutsouka) la 27 de ani de recluziune criminala (din maximum de 30 de ani, în executare).

Intre 7-19 septembrie 2015 are loc procesul a 5 romani (in fata Juriului Popular de la Tribunalul de Inalta Instanta din Bruxelles (compus din 12 jurati, intr-un dosar intrumentat de catre Judecatorul de Instructie Berta Bernardo-Mendez), toti cu antecedente penale grave, implicati, inclusiv, în traficul cu stupefiante. Ei sunt judecati pentru jefuirea (armata) si ucidarea (cu circumstante agravante) pe 24 iulie 2014 (in jurul orei 10h00) al bijutierului Jacques Legros (in varsta de 60 de ani, cu magazinul aflat in strada Midi) de la care spargatorii (spre dezamagirea lor) nu vor reusi sa sustraga decat cei 3.600€ (aflati portofelul acestuia). Victima este descoperita in seara zilei, cu mainile si picioarele legate, cu un calus in gura (din cauza caruia s-ar fi sufocat), in incinta magazinului, intinsa pe sol.

Este vorba de Florin-Claudiu Manolache (in varsta de 34 de ani, arestat in Ungaria considerat creierul jafului, pus in libertate pentru suma de 50.000€, dupa ce este interpelat la bordul vehicului sau pe Aeroportul Roissy-Charles de Gaulle cu 845g de cocaina), Dan Dragos (in varsta de 40 de ani, considerat seful operatiunii armate), Gheorghita Lipovanu (in varsta de 44 de ani, un schizofrenic, fan al artelor martiale, arestat pe autosrada Paris-Lille la bordul unui vehicul inmatriculat in Spania cu 35kg de amfetamina), Gheorghe Rezmerita (Pistol, in varsta de 43 de ani, condamnat la 15 ani de recluziune criminala de catre Curtea cu Jurati al Departamentului Val de Marne in 2001 pentru comiterea a 3 violuri colective) si Nicolae Samoila (Nicu, în vârsta de 30 de ani, pasionat de vehicule antiareiene de aparare, lansatoare de rachete autopropulsate, fost membru al echipei de securitate la o discoteca din Baia Mare, unde i-ar fi cunoscut pe Manolache si Dragos).

Pe 22 septembrie 2015 Curtea cu Jurati a anuntat verdictul care este pe masura faptei comise de catre cei 5 raufacatori români: 24 de ani de recluziune criminala, respectiv,  22 de de ani si 20 de ani, pentru Dan Dragos, Gheorghe Rezmerita, respectiv, Gheorghita Lipovanu si 19 ani, respectiv, 15 ani pentru Nicolae Samoila, respectiv, Florin-Claudiu Manolache.

Dan Dragos, Gheorghe Rezmerita, Gheorghita Lipovanu si Nicolae Samoila au fost gasiti vinovati pentru jaf armat cu circumstante agravante, respectiv, pentru lovituri cauzatoare de moarte, fara intentia de a ucide. Curtea prezidata de catre Michel De Greef a tinut insa cont si de circumstante atenuante in cazul inculpatilor. In privinta lui Dan Dragos, de comportamentul lui ireprosabil in detentie, ca si in cazul lui Gheorghe Rezmerita, dar si de faptul ca acesta din urma este, oarecum, recidivist, fiind condamnat in trecut la 15 ani de recluziune criminala pentru comiterea a 3 violuri colective. La Gheorghita Lipovanu, juratii au tinut cont de faptul ca a fost un simplu executant (dar si de faptul ca a fost diagnosticat bipolar de catre expertii judiciari), iar la Nicolae Samoila au luat in considerare faptul ca era relativ tanar si recuperabil social, conform expertilor judiciari care l-au examinat.

În ceea ce il priveste pe Florin-Claudiu Manolache, acesta nu a fost gasit vinovat (direct) de moartea bijutierului, insa, avand in vedere antecedentele sale penale (inclusiv cele din Ungaria), Curtea a considerat ca o pedeapsa de 15 ani de recluziune criminala este suficienta pentru participarea lui atacul armat (avand in vedere si comportamentul sau ireprosabil in detentie, dar si atitudinea lui de leader la proces care a permis reconstituirea adevarului).

În sfârsit, pe 17 martie 2016, Curtea cu Jurati la Nantarre (al Departamentului Hauts de Seine) a condamnat 2 români (Robert si Dumitru, în vârsta de 40, respectiv, 39 de ani, asistati de catre avocatii Nathalie Catan si Nolwenn Rannou), la 6 ani de detentie, respectiv, 15 ani de recluziune criminala (desi riscau 20 de ani de recluziune criminala), pentru violul (in stil barbar) comis in noaptea de 29-30 ianuarie 2012, asupra a doua tinere gemene (100% surdo-mute), Abir si Auhoud (originare din Magreb, care ar fi venit in Franta la varsta de 10 ani pentru „consultarea unor medici specialisti”, astazi, in varsta de 34 de ani, aparate de catre Isabelle Clanet de la Cabinetul de avocati Lamanit), într-un apartament (al carui locatar era Robert) din strada Claude-Mivière la Bois Colombes (Métropole du Grand Paris), unde gemenele vor insotii pe cei doi romani cu care, prin intermediul unei cunostinte comune, s-ar fi intalnit la o cafenea din cartierul Bastille (Paris), pe 29 ianuarie. Alertand vecinii autoritatile politienesti, cei doi vor incerca sa ajunga in Portugalia, dar plasati sub incidenta unui MAE (Mandat de Arestare European), ei vor fi arestati în 2013 si expulzati in Franta pentru a fi judecati.

BIBLIOGRAFIE

Un familicid („familicide”) românesc abominabil, fără precedent pe teritoriul francez. Metoda „psy-spy” de investigare a tulburărilor psihice grave, temporare și pasagere!

Carte de investigaţii jurnalistice din actualitatea internaţională. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers (Thomas CSINTA)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here