Acasă Colţul specialistului Apararea drepturilor cetatenilor Auchan si Cora va ofera prajituri cu "dioxid de titan"

Auchan si Cora va ofera prajituri cu "dioxid de titan"

318
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

Motto:

Intotdeauna mi-au placut prostii care baga in ei orice conform principiului: “Doar nu vor producatorii sa omoare gasca cu oua de aur – consumatorul adica!” – Acestora le este special dedicat articolul de azi!

Iata deci un bun exemplu de … imbolnavire prin aditivare a produselor alimentare care se adreseaza tuturor de la mic la mare!

Si apropo:

Un om prost e de doua ori mai bolnav decat unul normal!

Date generale

Dioxidul de titan, cu formulă chimică TiO2, numit și “alb de titan”, este un pigment artificial, cu putere bună de acoperire, fiind utilizat inca din 1920.

Dioxidul de titan este găsit în natură sub mai multe forme de cristalizare. Cele mai cunoscute sunt rutil, anatas și brookit dar au fost descoperite recent și zăcăminte în formele cristaline , ortorombic, cubic, similare cotunitului, baddelevite-monoclinic și α-PbO2-ortorombic.

Sursa principală de dioxid de titan natural sunt zăcămintele de ilemenit. Cea mai abundentă formă cristalină a dioxidului de titan natural este rutil.

Aproape 95% din dioxidul de titan se utilizeaza ca pigment. Al doilea pigment ca pondere mondiala este negrul de fum, cu un consum anual de circa un milion de tone. Consumul anual de pigmenti pe baza de oxizi de fier (galben, rosu, negru, maro) ajunge la 800.000 de tone, in timp ce consumul altor pigmenti individuali, organici sau anorganici, se situeaza sub 200.000 de tone.

Formele cristaline atanas și brookit sunt metastabile și se transformă ireversibil în rutil dacă sunt expuse la temperaturi peste 600 C.

Dintre oxizii semiconductori, dioxidul de titan (TiO2) este cel mai important material, fiind studiat foarte mult în ultimii ani și îmbunătățit în câteva variante, una dintre acestea fiind doparea cu diverse elemente chimice (ioni metalici, nemetalici, sau alți oxizi).

Printre avantajele folosirii TiO2 se numară:
-Stabilitatea chimică foarte bună
-Rezistență la coroziune
-Este transparent în forma de filmele subtiri
-Nu este toxic când particulele sunt suficient de mari
-Bioactiv!!!
-Implică costuri scăzute de obținere

Este inert din punct de vedere chimic!

Nu si BIOCHIMIC!!!

Dioxidul de titan (TiO2) numit și ”alb de titan” este un pigment mineral cu un indice refractiv ridicat, reflectă și difuzează lumina.

Este inert, stabil termic, insolubil în apă sau uleiuri dar este dispersabil îndeosebi în medii uleioase sau pudroase/uscate. Este opacifer, reduce transparența compozițiilor cosmetice, albește și deschide culoarea preparatelor pe bază de pigmenți.

Metode de sinteză în laboratoare/producție:

-precipitare
-solvotermală
-sol-gel
-microemulsie
-combustie
-hidrotermală
-electrochimică
-metode fizice pentru filme subțiri

TiO2 reprezenta in 1980 70% din totalul pigmenților din întreaga lume și este utilizat pe scară largă pentru a oferi albul și opacitatea diferitelor produse, cum ar fi vopselele, materialele plastice, hârtia, cernelurile, produsele alimentare, pasta de dinți, precum și produsele cosmetice și de îngrijire a pielii, care ajută la protejarea de lumina ultravioletă.

TiO2 este cel mai comercializat în formă de pulbere fină, albă, complet opacă.

Utilizare tehnică (trecut – prezent)

– în ulei nu are proprietăți sicative, de aceea trebuie amestecat cu alte substanțe care au aceste caracteristici.

Forma de prezentare: pudra alba, micronizata

Unde se consuma dioxidul de titan? Exista trei sectoare industriale predominante: vopsele, mase plastice si hartie. Industria vopselelor consuma circa 60% din dioxidul de titan, industria maselor plastice aproape 23%, iar industria hartiei in jur de 10%.

Cei mai mari consumatori de dioxid de titan din lume (peste 70.000 de tone anual) sunt urmatoarele firme: Akzo Nobel & ICI Paints, Sherwin-Williams, PPG & SigmaKalon.

In aproape toate statele, industria vopselelor este cel mai mare consumator de dioxid de titan, desi ponderea se modifica de la o tara la alta, de exemplu este de circa 45% in Japonia, 50% in SUA si aproximativ 55% in tarile din Europa.

TiO2 este folosit intens în materiale de construcții. Introdus în ciment, acesta îl poate împiedica să devină cenuşiu. Un exemplu de utilizare a TiO2 în acest fel este biserica Jubileului din Roma, Italia.

Construită din beton cu proprietăţi de auto-curăţare, biserica este proiectată să dureze o mie de ani, timp în care se speră că îşi va păstra culoarea alba.

Poluanții organici atmosferici pot fi descompuși atunci când intră în contact cu o suprafaţă de dioxid de titan activată de lumină.

Gresia cu peliculă de dioxid de titan din toalete şi camere de spital poate distruge germenii la momentul intrării în contact cu aceştia, contribuind astfel la stoparea răspândirii bolilor.

În Japonia sunt folosite pietre de pavaj acoperite cu strat subtire de TiO2 in scopul reducerii poluării. Studile arată că pavajul fotocatalizator descompune cca. 15% din oxidul de azot din emisiile de esapament. Studiile nu spun insa nimic despre efectul nanoparticulelor rezultate dar … mai este timp!

Vopselele a căror formulă conţine dioxidul de titan fotocatalizator pot combate poluarea în interiorul spațiilor de locuit: fumul de ţigară, formaldehidă şi benzenul.

Recent, TiO2 este intens studiat pentru posibilele sale aplicații ca și material semiconductor activ în celulele solare hibride.

Principala utilizare in prezent

– este folosit ca pigment alb, filler sau filtru UV în cadrul diverselor produse de machiaj şi cosmetice: pudră, blush, fard, bază de machiaj, corector, fond de ten, creme pentru protecţie solară.

In industria alimentara (cea de exterminare mascata!)

Dioxidul de titan este o substanță inertă din punct de vedere chimic ce se folosește în industria alimentară ca și colorant.

Este o substanță cristalină, albă și solidă.

Dioxidul de titan este un aditiv alimentar (pigment artificial, mai exact declarat “natural” si, culmea cinismului, chiar “BIO”, apropo, prostia asta se plateste destul de scump!) care coloreaza in alb produsele in care este introdus, iar acestea nu sunt deloc putine: pasta de dinti, fonduri de ten, medicamente, creme, guma de mestecat, frisca vegetala, vopsele si lista poate continua.

Cel mai adesea este intalnit in cremele pentru protectie solara deoarece este un bun filtru UV.

Dioxid de titan in cosmetica – descriere şi recomandări(?!)

Este un filtru mineral ce acţionează ca barieră fizică de protecţie UV. În compoziții de machiaj creşte opacitatea altor pigmenţi şi îmbunătăţeşte aderenţa acestora pe piele.

Proprietati si indicatii:

Dioxidul de titan este utilizat ca pigment alb in produsele cosmetice.

De asemenea, are proprietatea de a bloca razele UV, atat UVA scurte (320-340nm) cat si UVB (280-320nm); pentru un efect optim se recomanda asocierea cu oxidul de zinc.

Observatie: Trebuie cunoscut faptul ca substantele filtru ce ofera protectie solara, in functie de modalitatea in care actioneaza, sunt de doua feluri, filtre solare fizice si filtre solare chimice.

Dioxidul de titan este aprobat de peste 90 de ani ca ingredient în produse alimentare, farmaceutice și cosmetice.(De unde si “poluarea plajelor, estuarelor, golfurilor, faunei si florei, cu nanoparticule de dioxid de titaniu”).

Dioxidul de titan ce nu se prezintă sub formă de nanoparticule, aplicat pe piele nu o penetrează, nu se absoarbe și nu este toxic.

Se va evita însă inhalarea!

Prezentare: pulbere albă inodoră

Filtrele fizice sunt substante anorganice care reflecta sau disperseaza radiatiile UV (ex: oxidul de zinc, dioxidul de titan).
Filtrele chimice sunt compusi organici care au proprietatea de a absorbi radiatiile UV.

Indicele SPF arata factorul de protectie solara pe care il poate oferi un produs cosmetic impotriva radiatiilor UVB (radiatiile ultraviolete ce cauzeaza arsurile solare).

SPF-ul nu ofera informatii despre protectia impotriva radiatiilor UVA!

Radiatiile UVA produc modificari structurale si sunt responsabile de imbatranirea prematura a pielii, fara insa ca efectele negative sa fie vizibile imediat la momentul producerii lor.

Dioxidul de titan ofera asadar protectie fizica atat impotriva radiatiilor UVA scurte cat si UVB.

Singurul lui dezavantaj este faptul ca in urma aplicarii rezulta o culoare a pielii mai albicioasa insa acest aspect poate fi contrabalansat prin adaosul de alte ingrediente colorante in produsele cosmetice (masa de cacao este o alegere potrivita in acest sens, prin continutul ridicat de antioxidanti avand efecte benefice in produsele destinate protectiei solare).

Proprietăţile dioxidului de titan

– reflectorizant
– opacifer
– colorant alb
– protector UV

Pentru că este biocompatibil (non-toxic și nu este respins de organism) TiO2 este utilizat în medicină, în implanturile chirurgicale sau dentare.

Prin expunerea la lumina ultravioletă, dioxidul de titan eliberează electroni liberi, care la rândul lor reacţionează cu oxigenul şi cu umiditatea atmosferică pentru a forma radicali liberi.

Aceştia interacționează cu compuşi organici aflaţi în apropiere, descompunându-i în apă şi în dioxid de carbon. Această proprietate face din TiO2 cel mai popular material fotocatalitic.

Ca și fotcatalizator, TiO2 în straturi subtiri, este folosit în ferestre care au proprietăți de autocurațare în urma expunerii la lumina. TiO2 sub formă de pulbere este folosit pentru purificarea apelor uzate.

Mai mult decât atât, în prezența/absența luminii, suprafețele acoperite cu TiO2 suferă o tranziție de la hidrofilice la super-hidrofobice.

Recomandări, aplicații cosmetice

– produse pentru machiaj
– creme pentru protecţie solară
– colorant alb și opacifer în săpunuri

Utilizare, dozaj

Dioxidul de titan, ca ingredient în creme cu protecție solară și compoziții de machiaj: pudră de ten, blush, corector, ruj și alte cosmetice decorative. Produse de protectie solara: dozaj indicativ 1 – 25%

Păstrare: în loc ferit de umiditate, în recipient închis

Solubilitate: dioxidul de titan nu este solubil nici in apa si nici in ulei, insa se poate dispersa in cele doua medii.

In emulsii: se incorporeaza prin dispersare in faza apoasa.
In produse anhidre: se disperseaza mai intai in fractia uleioasa din produs si apoi se se incorporeaza in restul produsului.

Dioxidul de titan este un ingredient sigur, non-toxic, non-iritant in aplicatii topice (pe piele) si mult mai compatibil cu pielea sensibila comparativ cu filtrele chimice de protectie solara.

Ce spun specialistii adevarati nu lichelele cumparate si care apar in reclame!

Dioxidul de titan sau E171 este clasificat in randul aditivilor cu potential cancerigen.  Bendicte Trouiller, biolog molecular la UCLA a studiat efectul dioxidului de titan pe sobolani si a constatat ca acesta deterioreaza sau distruge ADN-ul sau cromozomii. Ele sunt legate de boli de inima, neurologice sau de cancer si de imbatranire.

Este adesea intalnit in produsele cosmetice pe baza de … minerale.

Consumul mondial

Consumul global ajunge, in medie, la aproximativ 1 kilogram pe cap de locuitor. Aceasta este media pentru toate cele 7 miliarde de oameni. Insa in tarile occidentale, consumul de dioxid de titan este de aproximativ 6,5 kg pe persoana, in timp ce in SUA consumul depaseste 9 kilograme pe persoana. La polul opus se afla China, cu un consum de doar 450 de grame.

Materia prima pentru dioxidul de titan se gaseste in nisipul de pe plaja. Zonele in care exista productie semnificativa includ Africa de Sud, Australia, Canada si China.

Date de siguranţă:

A nu se inhala!

A nu se lasa la indemana copiilor!

A nu se inghiti!

A nu se arunca in mediul inconjurator si mai ales in apa ! Va recomandam sa stergeti cu servetele de hartie ustensilele cu care lucrati inainte de a le spala, pentru a indeparta orice urma de oxid de zinc. Aceasta operatiune va simplifica curatarea ulterioara a ustensilelor, dioxidul de titan fiind foarte aderent.

Date afisate in industria cosmetica nu si in cea alimentara!!!

Efectele consumului de alimente ce conțin E171

Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agentia Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni.

Titanul este non-toxic, indiferent de calea de parundere (dermica, inhalatorie sau prin ingestie) chiar si in doze mari. Se estimeaza ca 0.8 mg de titan este ingerat de oameni in fiecare zi, dar cea mai mare parte este eliminata fara a fi absorbita.

Dioxidul de titan a fost deci incadrat, relativ recent, de catre Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (IARC) in grupa 2B, ca substanta posibil cancerigena la om.

Este important sa intelegem ca deciziile luate de IARC sunt bazate pe dovezi specifice, care au aratat ca nivelele ridicate de pulbere ultrafina de dioxid de titan determina cancer de tract respirator superior la sobolanii expusi prin inhalare sau instilatie intratraheala.

Seria de evenimente care produce cancerul pulmonar la sobolan, cum ar fi depunerile de particule, clearance-ul pulmonar afectat, leziunile celulare, fibroza, mutatiile si in cele din urma aparitia celulelor maligne, a fost, de asemenea, observata la persoanele care lucreaza in medii cu praf de dioxid de titan.

Prin urmare, modificarile constatate la animale au fost considerate de catre IARC ca fiind relevante pentru persoanele care sunt expuse la locul de munca. De exemplu, cei care  lucreaza cu dioxid de titan pot fi expusi la concentratii ridicate de praf in timpul procesului de ambalare, frezare, curatare si intretinere, in cazul in care nu exista suficiente masuri de control.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca studiile umane efectuate pana in prezent nu sugereaza o asociere intre expunerea profesionala la dioxid de titan si un risc crescut de fibroza pulmonara, cancer sau alte afectiuni.

FDA consideră că Dioxidul de titan – E171 este sigur dacă este folosit în concentrații de maxim 1% din greutatea alimentelor.(Si cine verifica la noi in Romania respectarea acestor valori? Raspuns: NIMENI!)

Este interesant faptul ca dioxidul de titan este de multe ori menționat pe etichetele produselor ca fiind un “colorant natural”.

Au fost efectuate mai multe studii pe animale, dar încă nu există date suficiente despre efectele dioxidului de titan – E171 asupra omului. Chiar și fără date suficiente, Germania a decis să interzică acest aditiv alimentar.

În studiile efectuate pe rozătoare s-a descoperit că dioxidul de titan este absorbit de organism și poate fi găsit în sânge și la nivelul ficatului, splinei și plămânilor.

În alte studii au fost observate scăderi în greutate, leziuni la nivelul ficatului, rinchilor și sistemului cardiovascular. S-au observat și creșteri ale dimensiunii rinichilor, ficatului și splinei.

În urma afectării splinei, sistemul imunitar a fost slabit, splina fiind cel mai mare organ ce influențează activitatea sistemului imunitar.

Impactul acestui aditiv asupra organismului uman nu a fost suficient studiat și sunt necesare studii care să arate efectele dioxidului de titan pe termen lung.

Încă nu se cunoaște cum influențează aciditatea gastrică solubilitatea acestui aditiv și implicit absorbția lui. Acest aspect se datorează concepției generale că dioxidul de titan nu este solubil.

Nu este în totalitate adevarat, acesta fiind solubil în anumite condiții.

Surse de dioxid de titan (E171)

Dioxidul de titan este folosit în zahăr, produse lactate, făină și produse de patiserie ce necesită o crustă albă și opacă. Prin aplicarea colorantului pudra alb, pasta de zahar devine imaculata, perfecta pentru torturile de nunta. Diluati cu apa sau alcool si utilizati colorantul pudra alb pentru pictura pe fondant sau cu aerograful.

Ce spune un producator despre acest aditiv:

“Garantat 100% pentru consum. Ingrediente: dioxid de titan E171

Alergeni: nu contine nuci. Potrivit pentru vegetarieni & vegani, Kosher, Halal, GM free. Poate avea efecte negative asupra activitatii si atentiei copiilor.”

“Amestecati cu putin alcool pentru a obtine colorant pentru aerograf. Se poate utiliza si cu ciocolata. Impreuna cu nuante mai inchise de colorant pudra obtineti culori pastelate.”

Raspandire: E171 se mai găsește și în cremă de hrean, sosuri, gumă de mestecat și înghețată. Poate fi găsit și în creme, medicamente, pastă de dinți și sirop.

O veste buna pentru fumatori

Fumul de tigara va deveni mai putin nociv pentru sanatatea celor din preajma fumatorilor prin inlocuirea, in fabricarea filtrului, a acetatului de celuloza cu un nou compus, dioxidul de titan.

Un studiu realizat in China de profesorul Wei Mingdeng, de la Universitatea din Fuzhou, impreuna cu cercetatorii de la Corporatia Industriei Tutunului din Fujian, a relevat ca utilizarea nanomaterialelor derivate din dioxid de titan (TiO2) ar aduce beneficii semnificative in reducerea substantelor chimice nocive emanate in urma fumatului, relateaza techNews.

Nanomaterialele cu si din dioxid de titan sunt cancerigene!!!

Pana in prezent la fabricarea filtrelor de tigari a fost folosit acetatul de celuloza, un compus care blocheaza mecanic doar o mica cantitate de nicotina, gudron si hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).

Acestea, impreuna cu monoxidul de carbon, constituie substante chimice produse prin ardere, extrem de daunatoare organismului uman.

Continuand cercetarile in acest domeniu, Wei si colegii sai spera in posibilitatea utilizarii in viitor a proprietatilor dioxidului de titan si pentru alte aplicatii care necesita filtrarea aerului: de la sisteme de purificare la mastile de gaze, incheie sursa.

Asadar se va realiza o intoxicare directa prin emisia de particule direct din filtru, fenomen care va grabi formarea si dezvoltarea tumorilor!

Revenind la adevaratii specialisti, acestia declara ca

“dioxidul de titan poate produce alterari ireparabile la nivel genomic si epigenomic.”

Dioxidul de titan – un aditiv – frecvent utilizat in “productia pentru supermarket” poate cauza alterari ireversibile in diverse sisteme celulare.

Acesta poate conduce chiar la alterari genotoxice somatice ba chiar si la unele de tip epigenetic ce ne pot afecta descendentii.

Deci compromitem generatia de maine distrugand-o din fasa!

Tot vedem alimente, cosmetice si alte produse de utilizare zilnica (haine, papetarie, etc.) ce contin  dioxid de titan.

Celulele intestinale sunt capabile atât să absoarbă nutrienții necesari organismului, cât și să acționeze ca o barieră contra microorganismelor patogene. Dar aceste două abilități se diminuează după o expunere cronică la nanoparticulele de dioxid de titan, un aditiv alimentar comun, existent în diverse produse alimentare, printre care și guma de mestecat, arată un studiu efectuat la Bighamton University.

Ba chiar suntem asigurati de faptul ca microparticulele din acest compus chimic sunt inocente, dar – odata cu avansul Biologiei, Medicinei si Nutritiei Moleculare – apar tot mai multe date care ne indica faptul ca lucrurile nu prea ar sta asa.

Acest dioxid de titan, se gaseste in multe textile si cosmetice, este element de baza in cremele de protectie solara, in multe medicament dar si ca aditiv in din ce in ce mai multe alimente (lapte, smantana, iaurt, inghetata, bomboane, caramele, diverse dulciuri, guma de mestecat si mai toate tipurile de fainuri si pulberi comestibile non bio). El opacizeaza, albeste si da un aspect mult mai placut si mai … comercial produselor in care este introdus!

Organismele oficiale ne asigura ca pentru toate particulele de dioxid de titan mai mari de 0,1 microni nu exista suficiente date care sa ne duca catre ideea ca pot cauza cancere. Insa stim de ceva timp faptul ca cele cu dimensiuni mai mici (nanoparticule) pot provoca inflamatii la nivel respirator si tumori epiteliale benigne (adenoame) pulmonare…

Efectele genotoxice si mutagenice ale acestor nanoparticule de dioxid de titan nu au fost niciodata bine evaluate la om!

Stim ca aceste nanoparticule pot provoca intoxicatii, inflamatii, exacerbarea formarii de SOR si mai ales al radicalului superoxid, pneumonii interstitiale, fibroame, necroza si fibroza hepatica inclusiv sindrom de citoliza si mai pot conduce si la afectarea fibroblastelor dermului, miocardului si splinei.

S-a dovedit că, o expunere rară nu are un efect prea puternic, dar expunerea cronică la dioxidul de titan sub formă de nanoparticule va diminua capacitatea de absorbție a acelor mici protuberanțe ale celulelor intestinale numite microvili.

Totodată, bariera intestinală de protecție antimicrobiană va slăbi, metabolismul local va încetini iar numeroși nutrienți vor fi absorbiți cu dificultate – printre aceștia numărându-se fierul, zincul, acizii grași.

Dioxidul de titan este un aditiv alimentar comun iar omul modern îl consumă zilnic în cantități însemnate. A fost considerat, în general, ca fiind sigur de către Food and Drug Administration (SUA). Constituie un compus inert și insolubil, frecvent utilizat pentru pigmentarea albă, în vopsele, hârtie și materialele plastice. Constituie, de asemenea, un ingredient activ în cremele-ecran de protecție solară pe bază de minerale.

Această substanță care, după cum s-a văzut, afectează intestinele dacă e frecvent ingerată poate fi prezentă și în pastele de dinți, fiind introdusă pentru a crea efectul abraziv necesar pentru o bună curățare. Ea este, de asemenea, utilizată în unele varietăți de ciocolată pentru a le conferi o textură netedă ori în laptele degresat, pentru un aspect mai atractiv.

Ba chiar, in 2009, Prof. K. Onuma de la Universitatea Yamagata – Japonia, a demonstrat in American Journal of Pathology ca unele celule benigne (fibrosarcomul murin) atunci cand sunt supuse afectului nanoparticulelor de dioxid de titan se transforma in celule proliferative neoplazice. Incepand de atunci, s-a inceput investigarea destul de importanta aefectului genotoxic si mutagenic al dioxidului de titan.

Într-un studiu efectuat de către Universitatea de Stat din Arizona s-au testat, după cum arată ScienceDaily, 89 de produse alimentare, inclusiv unele prăjituri, gume de mestecat și maioneze, constatându-se că toate conțineau de dioxid de titan, în diferite cantități. Aproximativ 5% dintre produsele examinate în acest studiu conțineau dioxid de titan sub formă de nanoparticule. Pentru a evita alimentele bogate în nanoparticule de oxid de titan, ar trebui să consumăm, cu precădere, preparate culinare obținute în gospodărie, deci mai puține alimente procesate.

Nume sonore de la universitati importante au publicat in reviste ilustre despre cercetarile in acest sens! Astfel, o enumerare a celor care s-au ocupat de studiul acestei spinoase problematici ar fi (pentru cei care citesc si doresc sa aprofundeze problema):

– Dr. M.H. Tan de la Westmead Hospital – Australia: 1996 in Australasian Journal of Dermatology.

– Dr. A. Chung de la Universitatea Brithis Columbia – Canada: 1999 in American Journal of Physiology.

– Dr. J. Bockmann de la Universitatea Munster – Germania: 2000 in Pharmazie.

– Dr. E. Bermudez de la Centrul pentru Cercetari in Sanatate din Carolina de Nord: 2002 in Toxicological Sciences.

– Dr. R. Kumazawa de la Universitatea Hokkaido – Sapporo / Japonia: 2002 in Biomaterials.

– Dr. J. Wang de la Centrul National pentru Nano- Stiinte si Tehnologii din Beijing / China: 2007 in Toxicology Letters.

– Dr. K. Sugibayashi de la Universitatea Joai Saitama – Japonia: 2008 in Journal of Toxicological Sciences.

– Dr. K. Inoue de la Institutul National pentru Studii Ambientale – Ibaraki / Japonia: 2008 in International Journal of Immunopathology and Pharmacology.

– Dr. N. Sadrieh de la FDA – SUA: 2010 in Toxicological Sciences, etc. si lista poate continua pana in 2014 cand – foarte decurand – Dr. Monica Boteho de la Universitatea Oporton (Portugalia) a publicat in Biomedicine & Pharmacoterapy o lucrare in care demonstreaza foarte clar faptul ca liniile celulare din epiteliul gastric uman supuse actiunii dioxidului de titan tind sa se transforme pro-proliferativ si anti-apoptotic, fenotipuri care de fapt caracterizeaza celulele canceroase.

Deci, despre ce este vorba? Ah, da!

Despre dioxidul de titan: un aditiv estrem de utilizat si considerat de catre autoritati sigur pana la proba contrarie! Dar ce probe ne mai trebuiesc?

Avertizarea lansata recent de catre Agentia franceza de siguranta sanitara a mediului si a muncii este aceea de a nu folosi creme de protectie solara cu dioxid de titan.

In ultimii ani, campaniile agresive de presa si cresterea numarului de imbolnaviri de cancer de piele au facut ca produsele de plaja cu factor de protectie impotriva UVA si UVB sa fie tot mai folosite. Insa, medicii francezi atrag atentia asupra faptului ca majoritatea produselor de plaja contin nanoparticule de dioxid de titan.

Se pare ca acest ingredient creste eficacitatea protectiei impotriva radiatiilor solare. Totusi, studii recente ale Agentiei Internationale de Cercetari asupra Cancerului (IARC) au clasificat dioxidul de titan ca posibil cancerigen pentru oameni. Momentan, producatorii de cosmetice nu au obligatia de a mentiona existenta acestui element pe eticheta cosmeticelor, asa ca atentie!

Concluzie: acest oxid/bioxid/dioxid de titan poate deveni extrem de periculos utilizat pe termen lung si in anumite conditii. Pana se vor ivi anumite argumente pro sau contra extrem de clare, deoarece pare destul de clar ca poate favoriza cresterea vitezei de transformare maligna a acestora.

Auchan retrage din piata produsele proprii care contin dioxid de titan. La ei!

La noi aproape toate produsele alimentare si cosmetice vandute au in compozitie … dioxid de titan

Opt ONG-uri au trimis o scrisoare deschisa adresata guvernului francez solicitand „punerea in aplicare de urgenta a masurilor de precautie“, inclusiv interzicerea temporara a nanoparticulelor in colorantul E171.

De ce aceasta solicitare exceptionala si de ce masuri de precautie in fata unui colorant alimentar? Pericolul vine dinspre nanoparticule, molecule intruzive, mai mici decat celulele din corpul uman si mai mari decat un atom. De aici si pericolul. Fiind mai mici decat o celula, nanoparticulele pot trece bariera intestinala si interfera cu usurinta cu corpul nostru, fara sa stim care pot fi efectele ulterioare.

In chimia alimentara, nanoparticulele sunt asociate cu dioxidul de titan (E171), aditiv suspect, folosit in industria alimentara si cosmetica pentru albire. Dioxidul de titan este acuzat ca are un impact negativ asupra sistemului imunitar si ca poate fi cancerigen. Sub forma de nanoparticule, prezenta sa ar putea sa ne afecteze mai grav organismele.

Suntem prima tara din lume in care autoritatile au acceptat tacit experimentarea direct pe populatie a nanoparticulelor in produsele alimentare la scara nationala (revedeti articolele din trecut referitoare la aceasta problema)!

Dornici sa inabuse in fasa un nou scandal alimentar, reprezentantii Auchan s-au grabit sa declare agentiei AFP: „Toate produsele marca Auchan care contin nanoparticule vor fi eliminate de pe rafturi“. Aparent, decizia vizeaza toate produsele dezvoltate sub brandurile proprii Auchan.

Decizia Auchan reprezinta o victorie a normalitatii.

Batalia insa nu a fost castigata. Reactii similare din partea celorlalte lanturi franceze de retail intarzie sa apara, la fel cum nu exista reactii din partea multinationalelor. E suficient sa mentionam ca dioxidul de titan este frecvent intalnit in dulciuri sau guma de mestecat si realizam ca in joc sunt miliarde de euro, intr-o industrie ce ascunde nume celebre precum M&M, Mondelez sau Wrigley.

Cum il evitam?

Pare imposibil, insa cel putin putem reduce cantitatile care ajung in corpul nostru.

Efectele adverse ale aditivilor alimentari sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introdusi.

Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor “suspecte” se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol.

Cateva idei pentru a evita dioxidul de titan:

Citeste lista ingredientelor din produse

 

Foloseste cat mai multe produse in stare pura (ulei de argan, unt de macadamia, ulei de migdale, unt de cacao s.a.)

 

Consuma alimente fara coloranti si conservanti


Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares