Acasă Jurnalul Bucurestiului Informatii Buna Ziua Iasi : EXCLUSIV! ANUNTURI SPECTACULOASE, facute la Iasi.

Buna Ziua Iasi : EXCLUSIV! ANUNTURI SPECTACULOASE, facute la Iasi.

119
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 S-ar putea da STARTUL unei regenerari urbane

Iasi

• Iasul ar putea beneficia de o regenerare urbana asa cum nu s-a mai intamplat intr-o alta zona din Romania! • Acum cateva saptamani, inclusiv oficiali ai Guvernului Romaniei au anuntat ca pot fi accesate sume importante in acest sens • Sunt vizate terenuri ale unor celebre fabrici, amplasate in arealuri imobiliare extrem de interesante si de ofertante • Este vorba de Fabrica Nicolina, din cartierul cu acelasi nume, Textila din Pacurari, respectiv de Fabrica de Caramida de la Ciurea

La Iasi ar putea aparea trei noi spatii spectaculoase si extrem de ingenios realizate, cu o destinatie precisa: culturala, educationala si legate de o adevarata regenerare urbana! Spectaculos este ca, recent, la o intalnire derulata la Muzeul “Unirii” din IasI, unde au participat oficiali ai Ministerului Culturii, ai Complexului Muzeal National “Moldova” (CMNM), respectiv ai Ateneului National din Iasi, s-a aratat ca pot fi oferite granturi de milioane de euro tocmai in acest scop. Au fost identificate si terenurile unde s-ar putea dezvolta asa ceva si care apartin unor foste celebre fabrici locale, amplasate in arealuri imobiliare extrem de interesante si de ofertante.

Este vorba despre Fabrica Nicolina, din cartierul cu acelasi nume, Textila din Pacurari, respectiv de Fabrica de Caramida din localitatea Ciurea. Avand in vedere ca sunt spatii destul de generoase, acestea fiind si cladiri– monumente de patrimoniu, aici ar putea fi dezvoltate arhitectural spatii deschise, luminoase si unde ar putea fi organizate evenimente cultural- artistice, sportive, pedagogice sau educationale.

Istoria tumultoasa si tragica a primei fabrici din Iasi

Fabrica Nicolina a fost una dintre marile companii producatoare de utilaje din România. Ea a fost înfiintata în anul 1892 sub numele “Atelierele CFR Iasi” (a fost prima ridicata in orasul Iasi – n.r.), având ca obiect de activitate reparatii de locomotive cu abur si vagoane de marfa. În 1912, unitatea adauga la obiectul de activitate si construirea de material rulant tip boghiuri CF si devine “Atelierele CFR Nicolina”. În 1967 se hotaraste reprofilarea pentru fabricarea utilajelor de constructii si lucrari de drumuri, iar unitatea îsi schimba numele în “Uzina Mecanica Nicolina”. In anul 2005, aceasta avea peste trei mii de angajati. Privatizarea companiei, in 2002, a insemnat vânzarea de catre actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului a pachetului majoritar de actiuni consortiului format din Mecanoexport SA si Asociatia Salariatilor Nicolina. Dupa acest moment, în martie 2004, consortiul a vândut un teren de 4.6 hectare unei persoane fizice din Bucuresti, la un pret mult subevaluat, de doar 1.68 milioane de dolari, vânzare facuta fara respectarea legii privind anuntul publicitar. La nici o saptamâna de la tranzactie, noul proprietar a vândut terenul cumparat de la Nicolina cu 4.2 milioane de dolari! Acum, doar un imens teren viran, plin de gunoaie si buruieni mai aminteste de prima fabrica a Iasului.

Citeste si: Secretele unora dintre cele mai frumoase monumente istorice din Iasi – GALERIE FOTO

Marturii despre Schindler de Iasi

Fosta fabrica Textila din Pacurari este legata de povestea celebrei afaceri dezvoltate de germanul Martin Buchholzer la Iasi. Totul are la baza marturiile inedite ale lui Abraham Giltman, actualul lider al comunitatii evreiesti din Iasi. “Eu vreau sa va spun ca, in anul 1964, lucram la fosta Fabrica Tesatura, anume la faimoasa spalalorie a neamtului Martin Buchholzer care se afla in zona Pacurari… Chiar imi aduc aminte ca, la acele vremuri, directori ai fabricii si sefi ai departamentului de confectii erau doi evrei… Chiar nu simteam atunci faptul ca regimul comunist ne marginaliza, dimpotriva, totul era foarte bine… Problemele au aparut abia dupa anii 1975-1976. Si as vrea sa va spun o mica aventura avuta. Atunci cand ploua si apa venea de pe Copou, imi amintesc ca erau doua porti mari care se inchideau ca sa nu intre apa ce se scurgea la vale… Da, era o vreme foarte buna pentru productie pentru fosta Moldova Tricotaje, aceasta a ajungand chiar si la 25 milioane de tricotaje produse pe an!”, povesteste Giltman.

Citeste si: INCENDIAR! O celebra cladire de patrimoniu din COPOU, distrusa intr-un mod TERIBIL – FOTO

Totul a inceput dupa ce, la Iasi, in anul 1907 un anume Filip Gherasimoff vindea proprietatea pe care o avea in zona Moara de Foc – Pacurari germanului Martin Buchholzer. De reamintit ca, la 1908, acest neamt Buchholzer amenajeaza aici o spalatorie si o vopsitorie chimica. De asemenea, un an mai tarziu el este autorizat sa-si extinda fabrica si tot atunci isi doteaza fabrica cu utilaje aduse din Germania. Cladirile pe care le dezvolta intre 1909 si 1927 sunt fundatii din piatra, ziduri de caramida, plansee din boltisoare de caramida intre grinzi metalice si invelitoare din tigla solzi sau tabla de fier pe sarpanta de lemn. In 1929 acesta construieste o noua cladire pentru municitori, iar in anul 1932 fabrica este asigurata contra incendiilor printr-o instalatie unica in tara si o gura de apa intr-o dimensiune mare. In 1934 aduce un calandru (masina alcatuita din mai multi cilindri, printre care se trece un material fie din hârtie sau tesaturi pentru a-l subtia, netezi sau imprima – n.r.). In anul 1940, marea fabrica de boiangerie si vopsitorie chimica Martin Buchholzer este imobilizata. In 1947, aceasta este nationalizata, continuandu-si activitatea ca Industria Mica (fosta Moldova Tricotaje sau Fabrica de Textile – n.r.). In anul 1969, nou infiintata Moldova Tricotaje preia si spatiile realizate intre 1924-1925 ale fostei fabrici ridicate de Buchholzer.

Citeste si: EXCLUSIV! O cladire-simbol din centrul Iasului va suferi transformari radicale! Se anunta investitii fara precedent la Universitatea “Al. I. Cuza”! FOTO

Fabrica de Caramida de la Ciurea, o poveste fascinanta

În anul 1892 a fost data în folosinta linia ferata Iasi – Vaslui. Cu aceasta ocazie, directorul general al Cailor Ferate Române, Gheorghe Duca, a construit în anul 1891 la Ciurea, lânga Iasi, o mare fabrica de oale de acoperamânt si caramizi aparente… de o calitate excelenta, pentru aproape toate garile din tara. Dupa deschiderea fabricii, toate cladirile pentru calatori, depouri – cladiri anexe de pe linia Vaslui – Iasi, Iasi – Dorohoi, Bucuresti – Constanta, din Râmnicu Sarat, ca si multe poduri feroviare, au fost edificate numai din caramida rosie de Ciurea.

“În anul 1914, instalatiile au fost echipate cu motoare electrice de la firma «Eisengiesserei Machinenfabrik», din Nienburg – Germania, care a functionat pâna cand a fost închisa fabrica. În 1940, acesta producea peste 1.130.000 bucati caramizi si 134.000 tigle pe an”, arata muzeograful Lenuta Chirita, de la Muzeului Stiintei si Tehnicii de la Palatul Culturii.

“Asa putem salva memoria orasului nostru. Sa nu uitam ca multe din aceste fabrici au stat la temelia dezvoltarii Iasului. Important este ca si oamenii din zona privata sa inteleaga asta si sa sustina asemenea initiative. Sa nu uitam ca primele Atenee ale Capitalei Moldovei au fost ridicate pe spatii ale unor fabrici”, a transmis Andrei Apreotesei, manager al Ateneului din Iasi.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here