CCR a decis că e de latitudinea Instanței de Contencios să decidă asupra legalității emiterii actelor Guvernului

    200
    0
    DISTRIBUIȚI
    Raspandeste cu incredere
    • 1
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
      1
      Share

    Motivarea CCR în legătură cu legalitatea Anchetării Hotarârilor Guvernului de către DNA despre care Rețeaua Progresistă VĂ MINTE DIN NOU.

    image

    Pe scurt, Decizia CCR e următoarea:

    Până la Decizia Instanței de Contencios Administrativ (singura în măsură să se pronunțe, cf. legii), decizie care poate fi cerută oricând în timpul procesului, DNA-ul ca procuratura, poate ancheta hotărârile de guvern, în această fază a investigației penale, sub prezumția că ele ar putea fi ilegale.

    Odată ce Instanța de Contencios (la care se va face cu siguranță apel o dată cu începerea procesului), va decide că hotărârile Guvernului în această speță, au fost emise legal, atunci s-a terminat cu ancheta DNA-ului care va deveni lipsită de obiect.

    Dacă din contră, Instanța de Contencios va decide că hotările de guvern din speță sunt ilegale, doar atunci DNA-ul va mai putea continua investigarea penală a cauzei. Oricine vă spune altceva VĂ MINTE (ex. HoitNews)

    Din Motivarea CCR

    51. În concluzie, faţă de stadiul actual al anchetei şi în lipsa unei constatări
    a instanței de judecată, nu se poate reţine o încălcare a competenţei Guvernului,
    întrucât prin activitatea de urmărire penală desfășurată de către Ministerul Public nu
    se urmărește verificarea oportunităţii şi legalităţii emiterii unei hotărâri de Guvern,
    cenzură pe care o poate realiza doar instanța de contencios administrativ, conform
    dispozițiilor Legii nr.554/2004

    54. Pentru toate aceste motive, se consideră că instanța de contencios
    constituțional trebuie să constate că, în cauză, nu există un conflict juridic de natură
    constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, deoarece, faţă de
    stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public
    în exercitarea competenţei Guvernului de verificare a legalității şi oportunităţii
    adoptării hotărârilor de Guvern.

    70. Cu privire la raportul existent între competenţa instanţelor de
    contencios administrativ şi a celor care judecă în materie penală, Curtea reţine că,
    potrivit art.4 alin.(1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004,
    legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii
    acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din
    oficiu sau la cererea părţii interesate, de către instanţa învestită cu fondul litigiului
    şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate. Art.4 alin.(3) din aceeaşi
    lege prevede că, în cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu
    caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va
    soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

    71. Prin urmare, atunci când există o bănuială rezonabilă cu privire la
    săvârşirea unei fapte penale, organul de urmărire penală are posibilitatea să înceapă
    urmărirea penală in personam, iar instanţa judecătorească, sesizată prin rechizitoriu,
    se va putea pronunţa asupra legalităţii actului administrativ [a se vedea, în acest sens,
    şi Decizia nr.267 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
    I, nr.538 din 21 iulie 2014]. În cazul în care aceasta constată nelegalitatea actului
    administrativ, nu mai ţine seama de acesta la soluţionarea cauzei. Astfel, rezultă că
    26
    şi instanţa care judecă în materie penală are competenţa de a soluţiona, cu caracter
    incidental, problema legalităţii actului administrativ. Desigur, această competenţă a
    sa intervine numai în măsura în care de actul administrativ cu caracter individual
    depinde soluţionarea litigiului pe fond.

    72. În acelaşi sens, Curtea reţine că art.52 din Codul de procedură penală,
    având titlul marginal – Chestiuni prealabile prevede că: „(1) Instanţa penală este
    competentă să judece orice chestiune prealabilă soluţionării cauzei, chiar dacă prin
    natura ei acea chestiune este de competenţa altei instanţe, cu excepţia situaţiilor în
    care competenţa de soluţionare nu aparţine organelor judiciare.
    (2) Chestiunea prealabilă se judecă de către instanţa penală, potrivit regulilor
    şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţine acea chestiune.
    (3) Hotărârile definitive ale altor instanţe decât cele penale asupra unei
    chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei
    penale, cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii”.

    73. Prin urmare, Curtea constată că, în măsura în care cercetarea legalităţii
    actului administrativ individual este o chestiune prealabilă şi incidentală urmăririi
    penale şi judecării faptei de care este acuzată persoana, atât urmărirea penală, cât şi
    judecarea de către o instanţă care judecă în materie penală poate fi realizată, fără a
    se încălca art.52 şi art.126 alin.(6) din Constituţie


    Raspandeste cu incredere
    • 1
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
      1
      Share

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

    Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

    Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

    Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

    Please enter your comment!
    Please enter your name here