Acasă Jurnalul Bucurestiului Evenimente CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN INSTITUT DE CERCETĂRI ȘI O COMISIE DE...

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN INSTITUT DE CERCETĂRI ȘI O COMISIE DE SPECIALIȘTI DE LA ACADEMIA ROMÂNĂ ÎȘI DAU MÂNA

60
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

N-aș vrea să fiu ipocrit și să nu recunosc că-l cunosc pe vicepreședintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, de ani buni. M-am bucurat de compania sa chiar și într-un cadru intim la o șuetă pe terasa hotelului gălățean Vega, alături de academicianul Vasile Burlui, unul dintre mentorii mei spirituali, dar și a distinsei sale colaboratoare, conf. univ. dr. Dana Galanton. Am sporovăit pe teme diverse și la final am avut senzația că sunt mai bogat, mai plin de mine, mai încrezător în ziua de mâine. Ca să nu mai aduc în discuție de desele prezențe comune pe holurile Universității ieșene Apollonia, unde trebăluim, fiecare cu ale lui preocupări. Acum, la debut de noiembrie, puțin răvășit după o noapte mai puțin liniștită, mă îndrept spre Copou, în calitate de participant la secțiunea I-a, cea cu genericul „Cartea Românească în slujba culturii naționale” a Sesiunii Științifice Anuale din cadrul Zilelor Academice ieșene. Pășesc greoi, cătând să descopăr aula Academiei Române, Filiala Iași, una dintre locațiile unde au loc manifestările. Este pentru prima oară când trec pragul acestei prestigioase instituții. O sală umplută la refuz, o atmosferă de sărbătoare, mulți prieteni, plus un stand de carte interesant asigurat de Bogdan Mihăilă de la editura Cartea Românească Educațional. Fără să vreau îmi aduc aminte de ce declarase academicianul, fost ministru al Culturii, recent la o dezbatere la care mi-aș fi dorit să fiu prezent: România este „o lume a Răsăritului”,  iar viitorul nostru nu poate fi altul decât al locului unde ne aflăm, în Europa Orientală. Poziția Domniei Sale nu este cu nimic nouă, fiind enunțată și de marele istoric Nicolae Iorga în celebrul volum „Bizanț după Bizanț”. Lucrurile sunt clare: noi suntem o lume a Răsăritului. Că e bine, că e rău, așa ne-a așezat Dumnezeu și mentalul nostru este un mental răsăritean, Răsăritul Europei, din care noi facem parte, Răsăritul acesta este foarte puțin iubitor de democrație. Este foarte iubitor de autocrație, spre deosebire de lumea cealaltă, occidentală.  
Aici, la Iași, debutul Sesiunii Științifice, îi aparține din nou. Organizatorii l-au invitat să discute despre începuturile cărții românești și premodernitatea noastră. Cărturarul fin este flancat la prezidiu de academicianul Viorel Barbu și prof. univ. dr. Ion Toderașcu, om al locului, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Rolul moderatorului este ținut de finul cărturar Vasile Burlui.
Acad. Viorel BARBU, vasluian de origine, cel care a împlinit de curând 78 de ani, este președintele atât al Secției de științe matematice, cât și al Academiei Române, Filiala Iași, membru titular al Academiei Române din 1993. Este cunoscut în lumea academică și pentru că a fost desemnat să-i pună la colț pe plagiatorii de la mijlocul lui 2016, reușind să-l descopere în culpă pe premierul din acea vreme, Victor Ponta. Specialist în ecuații diferențiale, profesor de top la Cambridge, unde alături de medicul Grigore T. Popa au fost singurii doi români invitați aici. A fost implicat în diversele programe de cercetare și academice la universitățile Cincinatti, Ohio, Bologna, Paris, Wuhan, Virginia sau Bonn, fiind un cercetător de calibru în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale și infinit dimensionale, controlul sistemelor cu parametru distribuit și ecuații diferențiale stochastice.
Ritmul dezbateriii crește, așa cum mă făcea atent prof. univ. dr. Mirel Dumitru Popa, prorectorul Universității Apollonia. Prin toți porii simțim, fără să vrem, că masa de români e reprezentată de românul rural. Pe deșteptăciunea lui nativă se altoise altădată o instrucție, mai întâi la nivelul satului, apoi fiind transferată câtre marile orașe. Vorbim nu numai de Lespezii Moldovei, locul de obârșie al academicianului, ci de puzderia de oaze de cultură răspândite pe harta țării. De ce nu mai este valabil ce afirm, ar trebui întrebați oamenii de stat care, din păcate, azi nu mai există. Trăim doar momentul când oamenii politici urmăresc doar alegerile, fuga după ciolane. Cred că după Iuliu Maniu, mort la Sighet în 1953, la acest capitol a fost secetă mare. Greșeala formațiunilor care au guvernat se rezumă la marginalizarea oamenilor educați, instruiți și de aici căderea României, așa cum îmi mărturisea cu năduf și conferențiarul universitar doctor Mihai Luchian, decanul Facultățiii de Comunicare și Relații Publice de la Apollonia. Parcă suntem gând în gând cu euroscepticul care ne vorbește de lipsa poziției verticale când negociem cu UE, preferând să o facem cu căciula în mână. Plus despre relația catastrofală pe care o avem cu Rusia, chiar dacă rușii nu vor fi niciodată un partener corect.
Vrând, nevrând intrăm și în tainele uneia dintre cele trei cărți ce se vor lansa peste câteva minute. E vorba de „Istoria văzută de aproape”. La 21 noiembrie 2001, în marea aulă din Calea Victoriei, rostea discursul de recepţie în Academia Română, la care a avut privilegiul să-i răspundă neuitatul cărturar care a fost Virgil Cândea. Atunci a vorbit pentru întâia oară cu o argumentaţie largă despre „mentalitatea tranzacţională” a poporului nostru, concept pe care-l lansase, foarte succint, cu trei ani înainte şi care şi-a avut ecouri în mediul academic. În fapt, aşa cum arăta atunci, odată cu instalarea Turcocraţiei în spaţiul Sud-est european, mai exact spus la nord de Dunăre şi la Carpaţi, s-a produs o modificare notabilă de mentalitate. Aceasta – ca fapt de civilizaţie, ca ansamblu al unor opinii, credinţe, viziuni, prejudecăţi cu caracter colectiv şi inconştient, ce au înrâurit gândirea acelei epoci, şi în a cărei cercetare se bizuie pe documente literare, plastice, muzicale, religioase, juridice, psihologice – a suferit radicale şi insidioase preschimbări, dând naştere la ceea ce tocmai denumea – ca o nou ivită particularizare românească a primei modernităţi – „mentalitatea tranzacţională”. Adapta, astfel, de fapt, o secvenţă istorică precisă şi formatoare de fiinţă naţională, caracterizare pe care, acum peste optzeci de ani, subtilul sociolog şi eseist care a fost Mihai Ralea, discipolul lui Ibrăileanu şi al lui Stere, o folosise într-o cunoscută cercetare asupra fenomenului românesc, atunci când vorbea despre „spiritul tranzacţional” în materie de politică şi morală. Această mentalitate tranzacţională venea, în prima modernitate românească, din particularitatea esenţială că, în ansamblul Europei orientale şi centrale – cu excepţia imperială a Rusiei –, numai aici, la Dunărea de Jos, s-a păstrat neîntrerupt un stat organizat, cu conducători proprii, cu principi autonomi, începând cu secolul al XVI-lea. Regăsită pretutindeni, și mai ales în politica internă și externă a ultimelor veacuri și decenii, mentalitatea tranzacțională are o geneză și o continuitate istorică.
Moderatorul acestei captivante secțiuni dă cuvântul și prof. univ. dr. Ion Toderașcu de la Universitatea Al. I. Cuza pentru a ne prezenta aventura cărții, de la cartea manuscrisă la cartea tipărită. Specializat în Istoria medievală a românilor şi în Istoria Bizanţului, Domnia Sa a condus seminariile la aceste discipline, iar mai apoi a predat şi cursurile respective vreme de 46 de ani. De asemenea, a mai ţinut cursuri şi seminarii speciale privitoare la instituţiile medievale, relaţiile dintre Ţările Române în epoca medievală, moştenirea bizantină în Ţările Române, epoca lui Mihai Viteazul şi ecourile europene ale acestei domnii. Complementar a moderat şi seminarii de paleografie româno-chirilică. Și pentru că i-a plăcut comunicarea, dialogul, atmosfera din sala de curs şi de seminar, Aula Academiei Române devine un ocean de liniște, la final apluzele meritate apreciind erudiţia, claritatea expunerii şi discursul atractiv.
Trecerea către cele două volume ale academicianului Răzvan Theodorescu, intitulate „Despre prima modernitate a românilor”, Ediție în limba română, franceză și engleză, cât și „Trei Ierarhi”, ediție în limba română, franceză și egleză, toate apărute în acest an la tânăra, dar prolifica Editură Cartea Românească Educațional, se face lin, cu argumente solide ale discursului științific.
De altfel toate cele 64 de comunicări prezentate atât la această secțiune, cât și la celelalte două (Strategiii de comunicare și Progrese în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat), de academicieni, profesori universitari, scriitori de calibru din Iași, Timișoara, București, Galați, dar și din Republica Moldova sau Italia, dovedesc seriozitatea dezbaterilor și nivelul înalt științific a acestei noi sesiuni anuale organizată ireproșabil de cei de la Universitatea Apollonia. Personal, mi-aș reproșa să nu menționez în final o comunicare în premieră națională, despre „Ștefan Popa Popa’S și Cartea Recordurilor Guinness” care a captivat asistența. Prin această manifestare s-au pus astfel bazele organizării tradiționale în debut de martie 2020 a ediției a 30-a, aniversare, a Congresului Internațional al Universității Apollonia în somptuoasele săli de conferințe de la Palas Mall, „vecinul” Palatului Culturii din Iași.
Prof. univ. Asoc. Pompiliu Comșa


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here