Acasă Opinii Corespondenta din SUA : Patimile la catolici şi la ortodocşi

Corespondenta din SUA : Patimile la catolici şi la ortodocşi

72
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dupa cum ştim, Săptămâna Patimilor a început pentru creştini cu o veste trista: incendiul Catedralei Notre-Dame din Paris. Aici, la New York, este sarbatorita diferit de catolici si ortodocsi. Am urmarit slujbele si la unii, si la altii, fiindca Pastele a cazut la o diferenta de 7 zile. La catolici, a fost o saptamana a tristetii, a doliului, cand toate statuile si simbolurile sfinte sunt acoperite de panze negre sau albe. E cea mai trista saptamana a anului, identificata cu chinurile indurate de Iisus pe Golgota, terminate cu rastignirea Lui.

La ortodocsi insa este o sapamana de veselie, de preintampinare a marelui fenomen al Invierii. Oamenii se bucura ca vor invia asa cum a inviat Iisus. Nu mai vorbesc de faptul ca la unii ortodocsi bucuria este asa de mare incat in aceasta saptamana “uita” sa mai tina post, se ghiftuiesc fara masura, asa cum fac si in Postul Craciunului; am comentat ce se intampla la Bucuresti in luna decembrie, cand are loc Targul de Craciun in Piata Constitutiei si sarabanda mancarilor de dulce nu cunoaste margini, triumfa carnatii, costitele afumate, ciolanul cu fasole, sarmalele si alte macaruri reecomandate sa se manance numai dupa Craciun. Dar romanii fac chef neintrerupt mai ales in zilele de post. Pacatul lor este fara margini. Si sanatatea lor e grav amenintata. Postul este cel mai bun medic.

Acest lucru nu se intampla la greci, unde am mers seara de seara la Catredrala lor Arhiepiscopala si am vazut evlavia cu care traiesc patimile, iar Corul amintesate de corul antic, de gravitatea cu care acest personaj colectiv isi facea rolul in tragediile antice. Saptamana Patimilor la catolici este la fel de grava. Nu se admite sa vii nici cu flori la biserica. Iar seara de seara bisericile sunt arhipline. Trairea este maxima. Orga si corul bisericesc sunt reginele care dau tonul acestei saptamani atat de sobre. Vinerea mai ales se concentreaza toate fortele umane. Am participat la Liturghia de la The Church of the Epiphany, una dintre cele mai vechi biseirci din New York, infiintata in 1833. Litughia a avut loc la orele 11, 30 dimineata si au paticipat forte muzicale de prestigiu, cu solisti de opera, cor, orga. Directorul artistic a fost Larry Long.

Seara am particpat la Third Church of Christ, Biserica Scinetista de pe Park Avenue cu 63 St, care seamana cu Ateneul Roman, are forma de cupola, unde am ascultat un concert de orga cu piese pascale, grave, urmat de un cuvant al actritei Lona Ingwerson, care a explicat de ce Ziua Crucificarii este supranumita Good Friday. De fapt ea a tinut sa raspunda la intrebarea; “What’s Good about Good Friway?” / Ce este Bine despre Vinerea Mare? Si-apoi: Why the day of the crucifixion was called Good Friday, and what could be good about it? Or, why did Jesus have to go through the crucifixion? Have you ever wondered what the proof of the resurrection means in your own life? / De ce ziua răstignirii a fost numită Vinerea Mare și ce ar putea fi bun în legătură cu aceasta? Sau, de ce a trebuit Isus să treacă prin răstignire? V-ați întrebat vreodată ce înseamnă dovada învierii în propria voastră viață?

Spiciul ei a fost tradus si in limba spanioala. Peste tot unde am fost in aceasta Saptamana a Patimilor, predicatorii dadeau glas unor idei foarte subtile si cautau sa explice starea apasatoare a omenirii, poate marcati fiind si de durerea incendiului de la Paris, despre care se doreste a fi capatul unor atentate neintrerupte asupra bisericilor din Franta si din lume. Chiar la New York, in Saptamana Patimilor a avut loc la Catedrala Saint Partrick, considerata cea mai frumoasa din America, si ea un fel de Notre-Dame a New York-ului, un atentat, dar tanarul inarmat cu bombe incendiare a fost descoperit la timp si prins. E sigur ca vor urma si alte atentate la bisericile crestine.

De aceea, predicile despre Paste au fost foarte actuale, legate de prezent. Astfel la catedrala Saint Jean Baptiste, de pe Lexington, accentul s-a pus pe capacitatea noastra de a-l vedea pe Iisus, pe ideea din Fapte cand Sf. Petru spune ca nu pentru toti oamenii Iisus este vizibil. Invierea poate face acest miracol, poate revela prezenta lui Iisus in noi. Prin puterea credintei noastre.

Sau am retinut ce a spus pastorul Dennis Yesalonia de la Catedrala Ignatius de Loyola, unde a avut loc o liturghie de Paste apoteotica, terminata cu Oda Bucuriei, cu tinere fete care fluturau prajini de cativa metri in varful carora se aflau panghici multicolore. Cu adevarat o expresie a bucuriei la existenta Invierii. La greci, de Florii, exista ceva asemanator, cand sute de copii sunt invitati sa miste trestiile pe care le au in maini, daruite de preot, si parca vedem o mare de stuf cum se leagana in fata altarului.

Ideea predicii de la Ingantius de Loyola a fost asta: “Respect for life is essential to our faith in Jesus Christ” / Respectul pentru viata este esenta credintei noastre in Iisus Hristos, implicit respectul pentru toti oamenii, indiferent de culoarea pielii, de etnie, religie, orientare sexuala, originea nationala sau starea economica, fiindca enoriasii erau o sinteza a imigratiei care inseamna America. In Invierea lui Hristos noi trebuie sa vedem acest respect pentru viata!

Aici, formidabila catedrala, in stil neoclassic si baroc, una din perlele arhitectonice ale bisericii mondiale, a fost intesata de lume, toata maretia liturghiei, a Invierii, transmitandu-se fiecarui credincios, care la sfarsit a iesit radios, de parca ar fi fost mantuit. Insisi politistii care stateau de veghe in fata catedralei, erau molipsiti de acesta bucurie.

A fosta ca o eliberare dupa o Saptamana de durere si meditatie. La catolici, sambata este pauza absoluta. crestinii sunt invitati sa mediteze la cea mai neagra zi, cand Iisus este rastignit si dus in mormant. Inca nu stiu ca va invia. Abia duminica obiectele sfinte sunt dezgolite si la Liturghia de la pranz bucuria este maxima, participarea este plina de extaz, ca o mare eliberare dupa Saptamana durerilor, a patimilor. 

La ortodocsi, asa cum stim, Sambata Mare coincide cu noaptea Invierii, cand crestinii canta Hristos a Inviat si apoi merg acasa si ciocnesc un ou colorat, manaca miel, cozonac si beau vin. Ca in fiecare an, am luat Lumina Divina la Catedrala greceasca, de la arhiepiscopul Dimitrios, care imi aminteste de inteleptii preoti de acasa, de un Constantin Galeriu, de pilda. Ideile lui sunt de o simplitate profunda, memorabilia. In predica de Paste, de la altarul ridicat in afara bisericii, pe strada plina de sute de credinciosi, el ne-a indemnat sa nu uitam ca Iisus inseamna iubire. El a venit sa ne aminteasca faptul simplu ca a fi om inseamna a trai intr-un regim al iubirii. El a dat pilda ce insemana calvarul si a adus pacea. Si sa credem ca Iisus a inviat. Hristos anesti.

Unii, aveau oua la ei si le-au ciconit. Dupa cum se stie, catolicii nu au acest obicei, al ciocnitului oualelor, desi am vazut vitrine cu iepuri de ciocolata si oua. In apropiere de Saint Patrick, in Rockefeller Plaza, exista un asemenea magazin, cu vitrine astfel impodobite, unde turistii se uita ca la urs. Faimos este ceremonialul de la Casa Alba, cand presedintele ascunde oua in iarba si tufe, iar copiii sunt invitati sa le gaseasca. La ortodocsi, sunt gata gasite, se sparg si se manaca, cat mai multe. Ma intreb ce eliberare mai pot simti cei care s-au ghiftuit toata Saptamana Patimilor! Ei nu mai simt valoarea simbolurilor pascale, fiindca nu mai traiesc bucuria lor. 

Multe biserici nici nu respecta postul. Chiar de Florii ei dau mese. Si degeaba se spune: “Today, we invite everyone to the table of the risen Lord” / Azi, noi invitam pe oricine la masa invierii Domnului”. Ar fi trebuit spus invitam pe oricine… plateste, fiindca mesele se fac cu plata. Nici in ziua Invierii unii nu uita de calicie, de reparatii si alte probleme, ca sa ceara bani de la enoriasi. Am intalnit aceasta taxa si la catolici, si la ortodocsi.

Deci marea problema a Pastelui este o problema vitala a Bisericii. Discutam in Denia Prohodului cu un pictor de la Alexandre Gallery de pe Fifth Avenue, de ce nu a marcat Invierea cu un tablou? Ai pictat vreun ou de Paste?, l-am intrebat. Care Paste?, mi-a spus. Nici mai marii bisericii nu stiu. Ei nu s-au pus de acord. Pai azi Iisus este ingropat la ortodocsi si de cinci zile e inviat la catolici. Totul este o conventie. Cum sa crezi in conventii? Preotii, ca sa castige de doua ori, a impartit Pastele in doua, desi cred ca in realitate este mult mai faramitat. Cate secte nu sunt, cate credinte? Cand pentru unii Iisus a inviat, pentru altii abia e judecat si dus pe Golgota. Eu azi am mancat miel, cozonac, dulciuri, am baut o sticla de Chardonnay, cand ortodocstii fac post negru! Si invers, ei beau, mananca, se veselesc, cand noi meditam la moarte. Daca m-as insura cu o ortodoxa, as fi in conflict. Exista mai multi Iisusi? Mai multe credinte? Asta nu inteleg eu, mai zicea pictorul suprarealist. Nu exista o unitate a trairii. Trairea mea este mutilata, chiar daca rational pot intelege logica dupa care s-a facut socoteala datei in care cade Pastele. Pastele meu nu e si Pastele tau. De ce sa nu cada pastele in aceeasi zi la toti crestinii? Ce sa mai spun de socoteala musulmanilor. Dar credinta poate fi o socoteala? Trebuie sa socotim zilele si noptile, sa le punem pe cantar, sa facem un calcul, sa credem dupa calendar?!

Sigur, aici exista un mare impediment, care s-a lasat mereu cu taraboi, cand a fost sa fie o intelegere ecumenica. De aceea, multi si-au pierdut credinta, nu-i mai intereseaza. Pasele e o zi de petrecere, ca o zi oarecare, nici macar ca Halloween sau Valentine’s Day. Dar noi sa ne gandim la cei care sunt deasupra acestor calcule, la crestinii adevarati, care respecta traditia, care au postit, care acum se bucura de marea sarbatoare crestina si simt ca Iisus a inviat in ei.

Grid Modorcea

Corespondenta de la New York


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here