Acasă Jurnalul Bucurestiului Informatii Deutsche Welle : Putem trăi alături de știrile false ?

Deutsche Welle : Putem trăi alături de știrile false ?

25
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Jurnaliști români și germani în căutarea unor răspunsuri: ce poate face presa când cititorii nu vor adevărul, ci să audă ceea ce deja cred, iar trei sferturi dintre știrile false sunt generate de guvernanți?

Este adevărat că o anume lege dată pentru liniștea noastră ne va îngrădi libertățile? Este adevărat că imigrația a schimbat stilul european de viață? Și nu-i așa că toate știrile incredibile despre cât de minunați suntem noi și cum conspiră cu toții împotriva binelui nostru, pe care le primim din surse pe care nu le cunoaștem, sunt reale?

Fake News au existat dintotdeauna. Li se spunea minciuni, pe vremuri, deși minciunile au diverse conotații. Cancelarul Bismarck, povestește ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, spunea că nicicând nu se minte așa de bine ca înainte de alegeri, după războaie și după vânătoare.

Fake News – un pericol pentru democrație

Între timp, înainte de alegeri s-a mutat și după alegeri, războaiele politice sunt interminabile iar vânătoarea are ca scop, mai degrabă, lichidarea adevărului. Și nici mijloacele nu mai sunt aceleași ca pe vremea lui Bismarck. În epoca internetului omniprezent și a social media, dezinformările și minciunile au la dispoziție instrumente mult mai penetrante de propagare și circulă pe canale directe, nemediate și nefiltrate, țintind direct în zona de confort a consumatorului. Acolo întâlnesc un teren fertil, cel al populismului ieftin, hrănit din manipulare și frânturi de adevăr folosite pe post de condiment pentru meniul principal, știrile false.

Zilele media româno-germane. De la stânga: Wolfgang Scheida (Community & Social Media, Die Welt), Rodica Culcer (Revista 22), Adelheid Feilcke (Șefa Departamentului Europa, Deutsche Welle), Robert Schwartz (Șeful Redacției în limba română, Deutsche Welle) (DW/C. Stefanescu) Zilele media româno-germane. De la stânga: Wolfgang Scheida (Community & Social Media, Die Welt), Rodica Culcer (Revista 22), Adelheid Feilcke (Șefa Departamentului Europa, Deutsche Welle), Robert Schwartz (Șeful Redacției în limba română, Deutsche Welle)

Se schimbă societatea sub asediul știrilor false? Trăim o pandemie a dezinformării sau este și multă psihoză? Poate jurnalistul să își apere publicul de acest asediu? Dar statul? Acestea au fost câteva dintre întrebările în jurul cărora s-a discutat, miercuri, 7 noiembrie, la București, la cea de-a cincea ediție a Zilelor Media Româno-Germane – „Fake News – un pericol pentru democrație?” – organizate de Ambasada Germaniei la București și Deutsche Welle. Concluzia unanim acceptată a dezbaterii: ar trebui să dispară semnul de întrebare: da, știrile false sunt un pericol pentru democrație. Trebuie dus, în acest caz, un război împotriva știrilor false? Poate el fi dus? Cine să-l poarte? Legislația sau jurnaliștii? Cei din urmă, crede Ines Pohl, redactoarea-șefă a Duetsche Welle. „Trebuie să ascultăm tot ce se spune, trebuie să mergem după știre și să punem toate întrebările”, mai ales că, adaugă jurnalista germană, consumatorii acestor neadevăruri (cum ar fi fanii lui Donald Trump, de exemplu) pur și simplu doresc să îl creadă pe idolul lor politic, nu să afle adevărul. Or, observă Pohl, „dacă adevărul nu mai are valoare, am pierdut”.

Ines Pohl, Redactor Șef Deutsche Welle (DW/C. Stefanescu) Ines Pohl, Redactor Șef Deutsche Welle

Statul produce cele mai multe fake news în România

Trump nu este singurul oficial care este sursă a neadevărurilor ridicate la rang de informație. Un studiu Expert Forum a ajuns la concluzia că, în România, doar 20% din minciuni sunt fabricate în laboratoarele propagandei răsăritene, de către ceea ce ne-am obișnuit să numim „trolii Rusiei”. Statul, explică președintele EFOR, Sorin Ioniță, este cel mai mare producător de fake news din România.

Trei sferturi dintre minciunile aflate în circulație în spațiul public vin dinspre membrii Guvernului sau de la liderii partidelor parlamentare care, de multe ori, au diverse funcții în structurile statului. Aceștia fie le inventează singuri, denaturând adevărurile guvernamentale sau propunând false teme legislative, fie preiau surse obscure, mici ateliere de manipulare cu singurul rol de a naște dezbateri pe subiecte inexistente care apoi primesc girul unor televiziuni de largă audiență și deturnează atenția de la temele reale sau, pur și simplu, dezbină sau chiar învrăjbesc.

Pot fi știrile false ignorate? Cumva, sunt inevitabile. Știrile false constituie un risc colateral al libertății de exprimare și cât timp trăim în democrație și dacă dorim să rămânem acolo vom avea mereu de-a face și cu Fake News, este de părere Wolfgang Scheida, directorul secției Community & Social Media a ziarului conservator german Die Welt. Nu trebuie să exagerăm cu teama de știri false, important e să le recunoaștem. Dar, îl completează jurnalistul Lucian Mîndruță, realizator de programe la Digi FM, nu trebuie nici să rătăcim în căutarea celor molipsiți de ele, pentru că ar fi o pierdere de vreme. Nu e ușor nici să-i identifici pe cei care se ocupă de propagarea lor, pentru că sunt ca un fel de armată, sunt soldații anonimi, dar plătiți ai unor site-uri care se schimbă periodic, astfel că urma li se pierde iar legislația europeană GDPR a făcut și mai greu de găsit urma care duce către adevărații finanțatori ai acestor diversiuni media, avertizează Mîndruță.

Lucian Mîndruță, jurnalist (DW/C. Stefanescu) Lucian Mîndruță, jurnalist

Știrile false schimbă societatea

Cine ar trebui, totuși, să răspundă știrilor false și să-i elimine din scenă pe generatorii acestora? Jurnalistul? Ar însemna să renunțe la misiunea sa de a informa, de a relata și să se transforme în pompier. Statul? De câțiva ani, legile pe care pune statul mâna strică. Dacă i-ai da voie statului să reglementeze opinia, ar sechestra-o definitiv. Și când statul dă 75% din informațiile neadevărate pieței media, de ce ar fi statul interesat să repare ceva ce funcționează așa de bine? Mai rămâne școala. Doar că, deocamdată, în sistemul de educație, gândirea critică este tratată cu mir și aghiasmă chiar de formatori, din primele trepte de învățământ. Și, până la urmă, marea parte a școlii este parte a statului.

Tratate cu prea multă atenție, Fake News obțin tocmai ceea ce vor: băgarea în seamă, atenția publică. Pe de altă parte, nici nu poți ignora invazia de Fake News, atrage atenția Adelheid Feilcke, directoarea Departamentului Europa de la Deutsche Welle: diverse campanii electorale și multe voturi exprimate în ultimii ani au demonstrat că astfel de mesaje lasă urme. Ceea ce, iată, oferă un timid și poate chiar speriat răspuns la una dintre întrebările de la care a pornit dezbaterea organizată de Deutsche Welle la București: nu e neapărat sfârșitul lumii, dar, da, societatea se schimbă sub asediul știrilor false.

  • Autor Cristian Ștefănescu

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here