Gargara și Minciuna Progresistă au picioare ascurte. Cum se realizează NUMIREA procurorilor de rang înalt în țările europene/ ANALIZA care arată situația din Franța, Suedia sau Olanda

    221
    0
    DISTRIBUIȚI
    Raspandeste cu incredere
    • 1
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
      1
      Share

    Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei au solicitat – înainte ca Florin Iordache să transmită ministrului de Externe textul tradus al propunerilor – ca factorii implicați în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și să ceară avizul Comisiei de la Veneția.

    Într-un studiu elaborat în anul 2004 de către Direcția de Integrare Europeană, Euroatlantică și Programe din cadrul Ministerului Justiției prezintă, în linii mari, statutul procurorilor în diverse state europene.

    image

    Danemarca – Procurorul General e numit de Ministrul Justiției

    Potrivit documentului publicat pe site-ul Ministerului Justiției, în Danemarca, procurorul general este numit, dar și eliberat din funcție de către ministrul Justiției, cel care are autoritate și asupra parchetelor și, implicit, asupra activității procurorilor. Sursa citată mai precizează că este responsabil pentru întreg sistemul judiciar, pentru poliție și parchete, organizarea instanțelor, penitenciare și serviciile de probațiune.

    “Ministrul Justiției supraveghează activitatea parchetelor, inclusiv pe cea a Procurorului General și poate dispune asupra retragerii unor sarcini ale procurorilor, potrivit prevederilor Legii privind administrarea justiției. În baza acelorași prevederi, Ministrul Justiției poate da instrucțiuni în legătură cu un anumit caz, inclusiv privind hotărârea începere sau neîncepere a urmăririi penale. Deciziile procurorilor pot fi contestate la procurorul general sau, când acesta din urmă nu este imparțial, direct la Ministrul Justiției. Deciziile procurorului general pot fi contestate la Ministrul Justiției”, mai spune studiul.

    Finlanda – Finlanda, procurorul general dar și adjunctul acestuia sunt învestiți de către Președintele Republicii, la propunerea Guvernului, iar procurorii statului sunt numiți de către Guvern, la propunerea șefului Parchetului General

    În Finlanda, legislația acestui stat spune că procurorul general, dar și adjunctul acestuia sunt învestiți de către Președintele Republicii, la propunerea Guvernului, iar procurorii statului sunt numiți de către Guvern, la propunerea șefului Parchetului General. Constituția statului finlandez prevede că procurorul general este cel care conduce parchetele și își desfășoară activitatea independent de Guvern și de Ministerul Justiției, însă instituția din urmă administrează resursele financiare ale parchetelor.

    “Parchetul General este subordonat Ministerului Justiției. Acțiunea penală împotriva Procurorului General sau a adjunctului acestuia se exercită de către Ministrul Justiției sau de Avocatul Poporului. Procurorul General poate da instrucțiuni cu caracter general procurorilor. Procurorul General poate lua un caz de la un procuror subordonat, dar nu poate interveni direct în soluționarea unui caz de către un procuror ierarhic inferior”, mai precizează studiul.

    Suedia – Șeful Parchetului General (=Procurorul General) este numit de către Guvern.

    Constituția Suediei precizează, așa cum se arată în documentul din 2004 al Ministerului Justiției, că șeful Parchetului General este numit de către Guvern, “pe baza competențelor profesionale și este inamovibil”. De asemenea, magistrații din cadrul acestei unități de parchet sunt numiți de către procurorul general, iar numirea conducătorilor parchetelor regionale revine Guvernului, însă la propunerea celui dintâi.

    “Pentru îndeplinirea funcțiilor sale, fiecare procuror este independent. Procurorul general și conducătorii parchetelor regionale au dreptul de a revizui decizia unui procuror privitoare la oportunitatea de a începe urmărirea penală. Parchetele se află sub autoritatea Ministerului Justiției. Ministerul Justiției formulează recomandări cu caracter general și definește prioritățile în materia luptei împotriva criminalității. Nu poate interveni în deciziile luate de către procurori”, mai arată documentul despre relația dintre dintre parchete și Minister din Suedia.

    Germania – Procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiți de către președintele federal, la propunerea Ministrului Federal al Justiției, cu confirmarea Parlamentului (Bundesrat) care dă un vot de validare a lor

    În Germania, Legea privind organizarea instanțelor (Gerichtverfassungsgesetz), Legea privind statutul magistraților (Richtergesetz) și Codul de procedură penală arată că procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiți de către președintele federal, la propunerea Ministrului Federal al Justiției, cu confirmarea Parlamentului (Bundesrat).

    “Procurorii de la nivelul landurilor sunt numiți de către Ministrul de Justiție al landului respectiv, moțiunile procurorilor generali fiind hotărâtoare pentru aceste numiri. Parchetul General Federal nu conduce activitatea parchetelor de la nivelul landurilor, acestea funcționând sub autoritatea Ministerelor de Justiție de la nivelul landurilor. Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiției (la nivel federal, Ministrul Federal al Justiției, iar la nivel de land, Ministrul de Justiție al landului respectiv). Parchetele sunt organe imparțiale”, se mai arată în sursa citată.

    Olanda – Parchetul din Olanda este subordonat Ministerului Justiției. Ministrul Justiției poate cere Parlamentului oprirea investigațiilor, după consultarea Comitetului Procurorilor Generali

    În Olanda, procurorul general de pe lângă Curtea Supremă este numit pe viață, iar membrii Comitetului Procurorilor Generali, procurorii de pe lângă curțile de apel și procurorii districtuali, dar și procurorii Parchetului Național sunt numiți prin Decret Regal. Parchetul din Olanda este subordonat Ministerului Justiției.

    “Ministrul Justiției poate da procurorilor instrucțiuni în exercitarea atribuțiilor acestora, inclusiv referitor la cazuri individuale. Ministrul Justiției poate cere Parlamentului oprirea investigațiilor, după consultarea Comitetului Procurorilor Generali”, precizează studiul.

    Franța – Procurorii numiți de Președinte cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii acționează înb suboprdinea Ministrului Justiției care îi poate sancționa disciplinar. Potrivit Constituției franceze, “magistrații din cadrul parchetului se află sub conducerea și controlul șefilor lor ierarhici și sub autoritatea Ministrului Justiției.”

    În Franța, numirea procurorilor din afara ierarhiei se face prin decret al Președintelui Republicii, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorii sunt numiți în urma absolvirii Școlii Naționale de Magistratură. Documentul mai precizează că judecătorii și procurorii fac parte din corpul magistraților și li se aplică reguli comune privind cariera, iar Ministerul Public se află sub autoritatea Ministerului Justiției. Totodată, ministrul Justiției este cel care exercită, în Franța, puterea disciplinară asupra magistraților de parchet. Potrivit Constituției franceze, “magistrații din cadrul parchetului se află sub conducerea și controlul șefilor lor ierarhici și sub autoritatea Ministrului Justiției.”

    Belgia – numirea procurorilor îi revine Regelui la propunerea Consiliului Superior Judiciar. De asemenea, în Belgia, independența procurorilor este relativă, potrivit Constituției, procurorii fiind în același timp reprezentanți ai puterii executive și membri ai puterii judiciare

    În ceea ce privește statul belgian, revocarea și numirea procurorilor îi revine Regelui, la propunerea Consiliului Superior Judiciar. De asemenea, în Belgia, independența procurorilor este relativă, potrivit Constituției, procurorii fiind în același timp reprezentanți ai puterii executive și membri ai puterii judiciare. Documentarea din 2004 a Ministerului Justiției din România arată că instituția belgiană omoloagă poate adresa instrucțiuni cu caracter general procurorilor generali în vederea coordonării diferitelor instrumente de politică penală sau pentru a ordona începerea urmăririi penale în anumite cazuri. Ministrul Justiției nu poate însă solicita încetarea cercetărilor.

    “Colegiul procurorilor generali are obligația de a-l informa pe Ministrul Justiției și de a-și da avizul referitor la orice problemă care are legătură cu activitatea Ministerului Public. Colegiul întocmește anual un raport către Ministrul Justiției privind evaluarea politicii penale a anului precedent și prioritățile pentru anul viitor. Raportul se comunică de către Ministru Camerelor Parlamentului”, se mai stipulează în document.

    Italia – “Procurorii magistrați de carieră își desfășoară activitatea sub supravegherea Ministerului Justiției. Ministrul Justiției poate intenta o acțiune împotriva unui magistrat, dar instituția care îl sancționează este Consiliul Național al Magistraturii”

    Mai departe, Constituția Italiei prevede faptul că procurorii sunt magistrați de carieră și că aceștia fac parte din același corp ca și judecătorii, trecerea lor de la o poziție la alta fiind posibilă. Mai mult, în Italia, parchetele fac parte din sistemul judiciar și nu din puterea executivă, ideea de control ierarhic fiind considerată în contradicție cu cea de independență judiciară.

    “Procurorii își desfășoară activitatea sub supravegherea Ministerului Justiției. Ministrul Justiției poate intenta o acțiune împotriva unui magistrat, dar instituția care îl sancționează este Consiliul Național al Magistraturii”, prevede studiul.

    Polonia – Ministrul Justiției cumulează funcția de procur general și este numit de Parlament, la propunerea Președintelui, iar adjuncții acestuia sunt numiți de către premier, la propunerea Ministrului Justiției.

    În Polonia, situația este un pic diferită, în sensul că Ministrul Justiției cumulează funcția de procur general și este numit de Parlament, la propunerea Președintelui, iar adjuncții acestuia sunt numiți de către premier, la propunerea Ministrului Justiției.

    “Ministrul Justiției îi numește pe ceilalți procurori (în cazul procurorilor militari, la propunerea Ministrului Apărării). Ministrul Justiției are și competența de a promova procurorii. În îndeplinirea atribuțiilor sale, procurorul este independent și imparțial, dar, potrivit organizării ierarhice, este obligat să urmeze ordinele și instrucțiunile superiorului său. Funcția de Procuror General este exercitată de Ministrul Justiției. Parchetul Național face parte din Ministerul Justiției și este superior tuturor celorlalte parchete. Procurorii superiori pot ordona începerea sau încetarea cercetărilor. Ministrul Justiției face și el parte din această ierarhie. Cu toate acestea, el nu poate ordona încetarea urmăririi penale”, precizează documentul privind procedura din Polonia.

    Un alt studiu privind independența și responsabilitatea procurorilor al Rețelei Europeane a Consiliilor Judiciare (RECJ), publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arată că procurorii ar trebui să aibă, de asemenea, în comun cu judecătorii, nevoia responsabilității publice. Documentul este rezultatul unui proiect realizat în perioada 2015-2016.

    “În mai multe state, conducerea serviciilor procuraturii ține de apanajul Ministerului Justiției. În altele, Ministerul Justiției poate avea numai un rol general de coordonare, iar conducerea acestor servicii este asigurată de procurorul general, în timp ce deciziile mai puțin importante pot fi luate de șefii parchetelor. Practicile descrise în primul exemplu pot presupune anumite riscuri privind independența, pe când cele din al doilea exemplu pot reprezenta o garantare a independeței. Cu cât numărul deciziilor luate de serviciile procuraturii este mai mare, cu atât este mai mare și gradul de independență a acestora”, arată documentul publicat pe site-ul CSM.

    Același document mai precizează faptul că decizia privind numirea șefului serviciilor procuraturii reprezintă un interes special și poate fi chiar mai sensibilă decât în cazul judecătorilor.

    “Structura ierarhică a procuraturii poate fi expusă unei amenințări mai mari în relație cu influențele în numirea procurorului general, deoarece, din această funcție, se poate exercita o anumită autoritate asupra întregului corp al procurorilor. În mod similar cu situația judecătorilor (președintele Înaltei Curți), dacă guvernele au un anumit nivel de control asupra numirii procurorului general, este important ca metoda de selecție să se bucure de încrederea și respectul publicului larg, precum și al membrilor sistemului judiciar și al specialiștilor în drept și să evite implicațiile politice”, arată sursa citată.

    Totodată, privind selecția, numirea și revocarea procurorilor și a personalului care deține funcții de conducere la nivelul parchetelor se precizează: “Acest sub-indicator reflectă măsura în care numirea procurorilor și a personalului cu funcții de conducere la nivelul parchetelor este decisă fără nicio ingerință externă, intrând în responsabilitatea procurorului general sau a altui organism independent”.

    De asemenea, studiul RECJ mai spune că în țările în care există o structură ierarhică a serviciilor procuraturii, activitatea procurorilor este organizată și funcționează sub direcția unei structuri centrale.

    “De exemplu, în România, procurorii numiți de președintele statului se bucură de stabilitate, și își pot derula activitatea în conformitate cu principiile legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Ministerul Public este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; de asemenea, parchetele sunt independente în relație cu instanțele judecătorești, precum și cu alte autorități publice”, arată sursa citată.

    Florin Iordache a transmis joi ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, textul tradus al celor trei legi privind domeniul Justiției care au fost adoptate recent în Parlament, precum și un rezumat cu amendamentele depuse la pachetul de legi. În paralel, ambasadorii Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei și-au exprimat îngrijorările cu privire la modificările legilor justiției.

    sursa:Mediafax.ro


    Raspandeste cu incredere
    • 1
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
      1
      Share

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

    Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

    Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

    Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

    Please enter your comment!
    Please enter your name here