Acasă Colţul specialistului Sanatate Informatia Harghitei : Record de infecţii nosocomiale…

Informatia Harghitei : Record de infecţii nosocomiale…

152
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Record de infecţii nosocomiale raportate în ianuarie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc

Şeful Serviciului de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (SPIAAM) al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Sergiu Sîngeorzan, a declarat că în ianuarie 2019 au fost raportate 34 de infecţii nosocomiale, „cel mai mare număr de până acum”, creşterea fiind influenţată semnificativ şi de gripă, dar şi datorată intransigenţei în depistarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

„În luna ianuarie, şi datorită sezonului gripal în care suntem, am avut un număr record de infecţii asociate asistenţei medicale, 34 de infecţii nosocomiale raportate. Este cel mai mare număr de până acum, datorându-se atât suprapunerii perioadei cu sezonul gripei, dar şi faptului că anul acesta am fost mult mai exigenţi şi am ţinut o evidenţă zilnică şi cu raportări către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a cazurilor suspectate şi confirmate la nivelul unităţii noastre”, a explicat dr. Sergiu Sîngeorzan.

Potrivit acestuia, a existat şi un focar de gripă în Secţia cardiologie, care, din fericire, „nu s-a soldat cu nici un incident şi nu s-a răspândit”. „Au fost şapte pacienţi care au luat (virusul gripal – n.a.) de la un caz princeps, un bolnav internat. Toţi pacienţii au fost trataţi cu Tamiflu. În privinţa personalului medical nu am constatat prezenţa unor infecţii transmisibile, doar de la pacient la personalul medical s-a transmis şi acesta este singurul caz”, a precizat şeful SPIAAM.

Dr. Sergiu Sîngeorzan a subliniat că, prin programul de autocontrol al spitalului, secţiile cu risc sunt monitorizate permanent. „Vorbim de Neonatologie, săli de naştere, blocuri operatorii şi secţii chirurgicale, unde prelevăm periodic exudate nazale şi faringiene de la personalul medical, iar în cazul în care se depistează ceva, acţionăm”, a arătat medicul epidemiolog.

Infecţii spitaliceşti au fost dintotdeauna, dar nu erau raportate

Dr. Sergiu Sîngeorzan îşi aminteşte că în urmă cu aproximativ cinci ani, când a venit la Spitalul Judeţean de Urgenţă ca medic epidemiolog, numărul infecţiilor nosocomiale era „zero”.

„Mi s-a părut absurd, având în vedere spitalele din străinătate, care aveau 5-6% astfel de infecţii raportate lunar. Majoritatea infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt cauzate de Clostridium difficile, cu o incidenţă crescută în ultimii ani, care, de cele mai multe ori, se activează ca urmare a consumului de antibiotice şi, după cum ştim, la noi antibioticele se dau pe pâine. Nu întâmplător, la nivel european, România ocupă un loc fruntaş în ceea ce priveşte numeroasele tulpini bacteriene rezistente la antibiotice. Avem şi Pseudomonas aerugunosa, foarte rezistentă, E.coli foarte rezistenţi, Staphylococcus aureus (stafilococul auriu) la nivelul spitalului nostru, dar decese datorate sută la sută infecţiilor încă nu avem. Sunt asocieri, o infecţie pe care o primeşte omul, pe lângă toate comorbidităţile (afecţiunile prezente simultan la un pacient – n.a.) pe care le are, exact ca o lovitură de graţie pe care o dai omului aflat pe marginea prăpastiei. Aşa e şi cu cazurile de gripă; de exemplu, noi avem o groază de cazuri raportate la nivel de spital, dintre care două decese la cazuri confirmate cu gripă, dar care nu s-au datorat neapărat gripei”, a relatat dr. Sergiu Sîngeorzan.

Conform declaraţiilor sale, în ultimii 5 ani, „trendul raportărilor infecţiilor nosocomiale este crescător”. Asta nu înseamnă că situaţia la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc este mai rea decât în alte spitale, ci doar că până în 2013, infecţiile spitaliceşti nu erau raportate.

„Pentru că, de cele mai multe ori, şi la nivel naţional vine DSP, închide, taie şi spânzură, dă amenzi. Asta nu e o chestie benefică pentru raportarea infecţiilor nosocomiale, că atunci marea majoritate a persoanelor or să încerce să le ascundă sub preş, pentru că, nu-i aşa?, ce nu ştii, nu există”, afirmă şeful SPIAAM al SJU din Miercurea Ciuc.

Deciziile înţelepte necesită schimbare de mentalitate

În ultimii ani, epidemiologii spitalului judeţean şi-au concentrat eforturile pe două direcţii: depistarea infecţiilor nosocomiale la nivelul secţiilor şi determinarea medicilor să recunoască şi să raporteze existenţa acestora.

„În momentul de faţă, noi urmărim pacienţii de pe secţiile cu risc, începând de la antibiogramele care vin de la laborator. Dacă vedem un agent patogen sau o bacterie suspectă, căutăm în sistemul informatic, verificăm pacientul şi, pe fir, mergem şi facem ancheta epidemiologică. Apoi completăm fişa de nosocomiale, o trimitem medicilor, ei confirmă şi avem aceste raportări. Practic, circuitul este invers. Ei ar trebui să spună: da, avem suspiciunea respectivă, să ne anunţe electronic, noi să facem ancheta epidemiologică şi să o confirmăm. Deci conştientizarea este făcută cumva invers”, afirmă dr. Sergiu Sîngeorzan.

E bine şi aşa, şi chiar mai important este că, potrivit epidemiologului, sunt anumite secţii care deja raportează infecţiile asociate asistenţei medicale. „A început să nu le mai fie frică, de fapt, asta e important, că noi, dacă nu cunoaştem realitatea din spital, nu putem să o îmbunătăţim. Faptul că ei ştiu că sunt supravegheaţi de noi, că le urmărim fişele, îi face şi pe ei să fie mai alerţi, mai atenţi”, confirmă medicul epidemiolog.

În afară de depistarea, observarea, culegerea de date, analizarea, izolarea şi limitarea infecţiilor nosocomiale, personalul medical al Serviciului de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale desfăşoară şi activităţi educative privind prevenirea acestora, iar în cazul apariţiei lor, indică măsurile ce trebuie luate pentru a le împiedica răspândirea.

În 2018, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc a declarat 182 de infecţii nosocomiale, cu 13 mai multe faţă de 2017. La fel ca la nivel naţional, în SJU din Miercurea Ciuc predomină infecţiile digestive (55 din 182).

Igiena mâinilor „poate salva vieţi”

Igiena mâinilor este cea mai importantă metodă de prevenţie cunoscută şi aflată la îndemâna oricui. Pentru că mâinile sunt cele care transportă virusurile şi bacteriile responsabile de infecţii.

„Măsurile de prevenţie sunt foarte simple, totul se rezumă la igiena mâinilor şi la echipamentul de protecţie (mască, mănuşi, bonetă, halat). Deci, e super simplu, numai modul de aplicare e deficitar”, ne spune dr. Sergiu Sîngeorzan.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă se vede chiar o îmbunătăţire: pe toate secţiile, în unele chiar la fiecare pat, au apărut dozatoare cu soluţii hidroalcoolice, care distrug bacteriile de pe mâini, întrerupând lanţul de transmitere a infecţiei.

„Este una dintre măsurile de care pot să fiu mândru, că la nivelul spitalului am reuşit să implementăm – şi să creştem gradul de conştientizare a importanţei realizării igienei mâinilor în rândul personalului. (…) După anul 2000 au apărut aceste soluţii hidroalcoolice – nişte soluţii pe bază de alcool (propanol sau etanol) care, într-o anumită concentraţie, distrug bacteriile tranziente de pe mâini. (…) Am apreciat că este foarte important ca în puncte-cheie de pe secţii să punem dispensere. Adică tu, şi ca vizitator, şi ca personal medical, să te loveşti de ele, cumva să te îmbie să îţi faci dezinfecţia mâinilor. Au început să folosească aceste dispensere şi vizitatorii, ceea ce mă bucură, chiar dacă creşte cantitatea de produs consumat. Dar nu am avut probleme din punct de vedere al dotării cu biocide, bugetul pentru acestea a crescut de la an la an, bineînţeles, toate motivate”, a menţionat dr. Sergiu Sîngeorzan.

Dr. Sergiu Sîngeorzan este şi preşedintele unei asociaţii de prevenire şi control a infecţiilor la nivel naţional, înfiinţată anul acesta, împreună cu medici epidemiologi şi asistente de la spitale din Braşov, Cluj-Napoca, Focşani, Miercurea Ciuc, Satu Mare şi Zalău.

„Este o asociaţie deschisă tuturor celor care contribuie la prevenirea infecţiilor. Indiferent că eşti medic, asistent, îngrijitor de curăţenie sau muncitor, cât timp îţi aduci contribuţia în implementarea şi educaţia privind prevenirea infecţiilor, noi suntem deschişi oricui”, a conchis dr. Sîngeorzan.

DANIELA MEZEY


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here