Acasă Stiinta & Tehnica Economie informatia-zilei : Din 60 de cooperative de consum,…

informatia-zilei : Din 60 de cooperative de consum,…

77
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Din 60 de cooperative de consum, în judeţ au mai rămas 15

Scris de Ioan Aniţaş,

Cooperaţia de Consum a fost şi este şi în prezent un sistem economic, apolitic şi neguvernamental, autonom şi independent, care desfăşoară activităţi de comerţ, producţie şi servicii în interesul membrilor cooperatori asociaţi, dar şi al restului populaţiei României.

Potrivit unor informaţii, desfăşoară activităţi în 272 oraşe, 3.579 localităţi rurale şi în 14 staţiuni turistice, fiind constituită dintr-o uniune naţională – “CENTROCOOP”-, 41 de uniuni judeţene şi 921 societăţi cooperative cu 29.642 membri cooperatori asociaţi.

Are la bază proprietatea privată asupra patrimoniului din care cca. 2% este divizibil membrilor cooperatori asociaţi şi cca. 98% este indivizibil, acumulat în decursul a 150 de ani de activitate neîntreruptă.

“Cenuşăreasa” economiei naţionale

În regimul socialist, cooperaţia de consum a fost “cenuşăreasa” economiei naţionale. Ceauşescu şi guvernul de la vremea respectivă au ştiut să exploateze la maximum cooperaţia de consum.

I-a dat ca sarcină în principiu aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei din satele şi cătunele României, pe drumuri greu accesibile şi cu cheltuieli deosebit de mari, aprovizionarea muncitorilor forestieri, a petroliştilor şi a minierilor de la gurile de mină şi din carierele de suprafaţă, aprovizionarea muncitorilor de pe şantierele de construcţii ale marilor obiective izolate (hidro şi termocentrale, drumuri şi poduri, căi ferate şi viaducte, baraje şi lacuri de acumulare etc.)

De asemenea, i-a dat sarcina deloc uşoară de a achiziţiona de la populaţia satelor produse agroalimentare – cereale, legume şi zarzavaturi, ouă, păsări, porci, ovine şi caprine – pe care le-a predat industriei alimentare ca materii prime.

După Decembrie 1989, guvernele post-decembriste nu i-au mai dat nimic. Doar sfaturi amăgitoare care au dus-o la pieire.

A avut neşansa ca timp de 5 ani după revoluţie CENTROCOOP – forul tutelar al tuturor organizaţiilor cooperaţiei de consum din România – să fie condus de un preşedinte şcolit la Moscova, o slugă credincioasă a preşedintelui Ion Iliescu, a lui Nicolae Văcăroiu în calitate de prim-ministru, care l-au influenţat şi în final l-au determinat să ia o serie de decizii care au condus la demolarea sistemului “COOP”.

Din unele informaţii rezultă faptul că la nivelul judeţului nostru, în momentul loviturii de stat din decembrie 1989, erau cel puţin 60 de cooperative, câte una în fiecare comună şi/sau oraş.
Condiţiile impuse de economia de piaţă, chiriile şi taxele de coordonare impuse de către Federalcoop au condus la desfiinţarea acestor entităţi care, odinioară, asigurau aprovizionarea cu cele necesare a locuitorilor de la sate.

Clădiri în ruină

Una din aceste entităţi este pe picioare şubrede, cu o clădire vândută, în comuna Apa. O recentă vizită în această aşezare ne-a produs o stare de revoltă, un gust amar. Clădirea în care odinioară a funcţionat un magazin alimentar, o cârciumă sătească şi un raion de textile, tricotaje, încălţăminte şi metraj este deja în stare avansată de degradare, cu o parte a acoperişului prăbuşită.

Imobilul a fost vândut cu ani în urmă, iar cumpărătorul se pare că a ajuns în faliment cu afacerea. Nu mai dispune de fonduri măcar pentru conservarea clădirii. Aşa se face că în prezent jumătate, poate chiar mai mult din acoperiş este distrus. Plouă la etaj, fără a se şti câtă vreme o să mai reziste magazinul alimentar şi cârciuma de la parter. Iată cum imobile care odinioară erau fala localităţilor acum sunt într-o stare avansată de degradare.

Cu siguranţă nu este singurul imobil care a ajuns să devină încet, dar sigur, o ruină la nivel de judeţ. Potrivit unor voci, din cele peste 60 de cooperative de consum aflate, aşa cum anticipam, în mai toate comunele şi oraşele înainte de 1989, au rămas aproximativ 15.

Structurile care existau la sate au fost desfiinţate, iar banii proveniţi din vânzarea imobilelor au intrat cu siguranţă în contul forului tutelar, care încă mai supravieţuieşte.
În aceste condiţii se naşte întrebarea firească: Ce mai coordonează forul tutelar şi pe banii cui?


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here