Acasă Istorie Dezvaluiri Liber in Teleorman – Un dosar îngropat (II) :

Liber in Teleorman – Un dosar îngropat (II) :

97
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 Cum l-au salvat instituțiile statului pe Dragnea de grupul infracțional-vânătoresc pe care l-a organizat?

Carmen Dumitrescu

Prima referire la un grup infracțional organizat de Liviu Dragnea în Teleorman se găsește în rechizitoriul DNA, aferent dosarului Teldrum. Dar puțină lume știe sau își amintește că grupul infracțional organizat nu acționa doar în domeniul furtului de bani europeni, ci și în materie de obținere pe nedrept și fără licitație a celor mai bune fonduri de vânătoare din Teleorman. Așa că vom numi, în cele ce urmează, această structură specială “grup infracțional-vânătoresc”, dar nu pentru că toți cei care s-au dedat atunci la acțiuni cu caracter penal ar fi fost vânători, ci pentru că toți l-au ajutat, într-un fel sau altul, pe Dragnea să se simtă vânător peste tot în Teleorman. Și acest grup deosebit de bine construit a fost ajutat de instituțiile statului să scape de rigorile legii, astfel că despre “prada” lui nu s-a mai vorbit ani la rândul. Până acum…

Poți să falsifici cât vrei, dacă o faci cu sufletul curat

Vă amintim că în anul 2009 s-a modificat Legea Vânătorii, în sensul că apărea posibilitatea înființării unor asociații de proprietari de terenuri, cu scopul de a atribui gestiunea fondurilor de vânătoare unei anumite asociații de vânătoare și singura condiție care trebuia să fie îndeplinită era ca această asociație să cuprindă 51% din suprafața fondului cinegetic respectiv. Astfel s-a înființat la Turnu Măgurele asociația proprietarilor de terenuri Danubius 2010, al cărei președinte era chiar Petre Rădan, angajat al Teldrum și om de încredere al lui Liviu Dragnea. Sediul asociației se găsea, culmea!, la sediul Teldrum din Turnu Măgurele. Obiectivul era ca Asociația Turris să preia fondurile de vânătoare cele mai bune din județ. Pentru a pune lucrurile în ordine și pentru a reuși să cuprindă în asociația de proprietari Danubius 2010 51% din suprafața fondului cinegetic, Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost nevoit să apeleze la spriinul subordonaților săi tradiționali: primarii. Practic, acești primari au fasificat tabelele cu proprietarii, semnând în locul unor persoane decedate, inexistente sau utilizând semnăturile reale ale unora care de fapt, nu dețineau terenuri, ci le aveau în arendă. Mai mult, în aceste asociații intrau, cumva pe lângă lege și Consiliile locale ale unor localități, în contextul în care Consiliile Locale nu aveau voie să se asocieze cu particulari.

Pe data de 20 decembrie 2010, Prefectura Teleorman primea o sesizare, care suna în felul următor: “Suntem informați că s-a înființat asociația proprietarilor de terenuri agricole Danubius 2010, având ca principal scop propunerea gestionarului și atribuirea directă a gestiunii unor fonduri de vânătoare din zona Turnu Măgurele. Această asociație este constituită din persoane fizice, proprietari de terenuri, asociate cu consiliile locale ale unor localități din Turnu Măgurele. Cererile de adeziune ale unor persoane fizice au fost întocmite și semnate de alte persoane decât titularii. De regulă, aceasta au fost întocmite de responsabilii cu registrul agricol din dispoziția primarilor. Nu este exclus ca printre acestea să figureze și persoane decedate.”

La începutul anului următor, Parchetul din Turnu Măgurele primea o primă plângere penală pe această temă, în care se aduceau la cunoștința organelor de anchetă următoarele aspecte: “Asociația Danubius s-a înființat, având inițial un număr de 33 membri, președinte fiind Rădan Petre. În urma acțiunii de strângere a adeziunilor pentru noi membri, desfășurată de această asociație, acțiune realizată într-un timp foarte scurt, s-au strâns circa 17.000 de adeziuni. Sunt indicii că o parte dintre adeziuni nu sunt semnate de proprietari, fiind suspiciuni de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.”

Din Ordonanța de Clasare, semnată de procurorul Daniela Rădoi, emisă șase ani mai târziu, rezultă toate aceste lucruri. Vom cita, așadar, direct procurorul de caz, pentru a nu permite ca subiectivismul nostru să întunece realitatea obiectivă: „Din verificările efectuate a rezultat că un număr de 11 primari, printre care Mohanu Nicolae, Ștefan Marinel, Cîrjan Gabriel, Geară Ion, Bădoi Dan, Dana Benone și Doncea Costică au emis adeverințe prin care atestau faptul că anumite persoane fizice și juridice dețin în proprietate, potrivit evidențelor primăriei, terenuri amplasate în diferite fonduri cinegetice, adeverințele fiind eliberate în vederea înscrierii persoanelor în asociația de Proprietari de Terenuri Agricole Danubius 2010. Susnumiții, primari, aveau calitatea de membri fondatori ai Asociației. Din actul constitutiv al Asociației rezultă că aceasta s-a înființat cu scopul propunerii gestionarului căruia i se atribuiau direct anumite fonduri de vânătoare.” Apoi, luând toate primăriile cercetate la rând, procurorul de caz constată multiple inadvertențe în documentele emise de instituțiile publice, în speță primării, pe care le consideră însă, “erori”. Iar motivația clasării este una halucinantă: adeverințele eliberate de primăriile în cauză nu au conținut date fasificate în mod intenționat”. Cu alte cuvinte, poți să falsifici cât vrei, dacă o faci cu sufletul curat.

O tergiversare ca la carte

Fostul director al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Teleorman, Emil Zlate, privește acum în urmă cu dezgust. Deși s-a luptat vreme de ani întregi pentru a ajuta organele de anchetă să scoată adevărul la suprafață, rezultatele au fost dezamăgitoare: “Eu am făcut plângerea la Parchet în ianuarie 2010, iar ei mi-au dat clasarea în 2016. Deci șase ani de zile le-a luat să plimbe dosarul de la Poliția Județeană la Parchetul Turnu Măgurele și apoi la Parchetul Județean, apoi la Curtea de Apel București, a fost și pe la DNA, s-a trimis înapoi în Teleorman și până la urmă, procurorul zice că într-adevăr s-au eliberat elemente ireale, dar cei care le-au semnat nu au știut ce semnează. Asta e justificare de clasare a unui astfel de dosar?”

Practic, vreme de șase ani, dosarul s-a plimbat între instituții, determinând fiecare instituție să delege răspunderea alteia, numai pentru că în capul listei celor acuazați se găsea numele Liviu Nicolae Dragnea. Și ca să fie mai clar, vom explica acest traseu complex, care însă nu a dus nicăieri. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman pe data de 28 ianuarie 2011. Pe 13 ianuarie, el fusese înregistrat și la Parchetul de pe lângă judecătoria Turnu Măgurele. Prin Ordonanța nr.98/P/2011 din martie 2011 s-a dispus declinarea competenței de soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, în motivarea declinării arătându-se faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman este organ prim sesizat, ceea ce constituia o bună justificare pentru clasica spălare pe mâini. Prin procesul verbal din 28 ianuarie 2011, organele de poliție din cadrul IPJ Teleorman s-au sesizat cu privire la faptul că Petre Rădan (angajat al Teldrum și om de bază al lui Dragnea) ar fi întocmit în fals adeziuni ale proprietarilor de terenuri agricole și le-a folosit la Minsterul Pădurilor și Mediului în vederea atribuirii directe a unor fonduri de vânătoare din Teleorman și obținerii unor beneficii în valoare de 100.000 de euro. În 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman se spală și el pe mâini de această afacere murdară  și dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. În același an, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel retrimite dosarul spre soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman. Cumva, dosarul a ajuns și la DNA, dar, surpriză!, DNA – Serviciul Teritorial București își declină competența către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, unde dosarul a mai stat pe tușă până în 2016, când a fost emisă și faimoasa Ordonanță de Clasare din care reiese că falsuri au fost, dar ele nu s-au comis cu intenție…

În schimb, în dosarul civil deschis de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Teleorman, în care cere desființarea Asociației Danubius 2010, pe motiv de utilizare a unor informații falsificate, solicitantul își atinge scopul. Dosarul civil s-a pus în mișcare fără a fi lichidat dosarul penal și există o hotărâre a Judecătoriei Turnu Măgurele, în care instanța dispune admiterea cererii formulate de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Teleorman, adică dizolvarea Asociației Danubius 2010.

Amintiri cu Dragnea la vânătoare și… la bătaie

Alt dosar despre care nu s-a discutat, dar care în presa vremii a apărut, este cel în care se poate vedea și cealaltă față a lui Dragnea. Cea violentă. Și ea reiese dintr-un complot, în urma căruia un șef de instituție a luat o bătaie de care își va aminti toată viața, dar și dintr-o vânătoare în cadrul căreia Dragnea a tras în căprioare, ignorând faptul că nu avea autorizație pentru așa ceva. Același Zlate Emil își amintește ambele momente cu amărăciune justificată: “Dinu Eduard a fost la Dragnea la birou, cu bodyguarzi după el. Atunci m-a sunat pe mine să mergem la Izvorul Rece să stabilim problemele cu lacurile de pescuit. Neștiind ce are de gând, eu am mers acolo cu șoferul și paznicul de vânătoare. Mă duc acolo, chiar la trecerea peste lac, am oprit în dreapta. El era foarte furios, a început să mă amenințe. Între timp, am văzut că apar niște gealați din două direcții către mine. El s-a retras de lângă mine, ăia m-au înconjurat și m-au lovit. Văzând că sunt atâția, am ajuns cumva la mașină și am vrut să plecăm. Unii stăteau în fața mașinii, dar i-am spus șoferului să accelereze cu orice risc. S-au dat la o parte și am plecat de acolo.

Am făcut plângere la Parchet, cu certificat medical și, la fel, s-a mușamalizat și asta. Și știu sigur că Dinu Eduard fusese la Dragnea în birou și direct de acolo a plecat să se vadă cu mine. Nițulescu era prieten și el cu Dragnea la început și Dragnea a organizat o vânătoare pe la Beciu. Eu n-am vorbit cu Dragnea și la sfârșitul vânătorii s-a făcut un foc și a insistat Nițulescu să mă împac cu Liviu. A mai organizat o vânătoare la malul Dunării, la gârla Iancului și la o goană d-asta văd că hăitașii scot trei căprioare împușcate. Doamne! Credeam că iau foc. Nu aveam autorizație pentru asta. Foarte supărat, am întrebat cine a tras. Nu răspundea nimeni. La un moment dat, spune cineva că domnul Dragnea a tras. În momentul acela am suspendat vânătoarea. A venit Mohanu la mine să insiste să continuăm și am găsit soluția să intrăm în legalitate, plătind pentru căprioarele respective. Dar a fost ceva de neimaginat pentru mine.”


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here