Acasă Supliment Cultural Recenzii filme/carti Mai gangster decât gangsterii

Mai gangster decât gangsterii

84
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Celebrul regizor englez Ridley Scott (n. 1937), autor printre altele al filmelor Alien, Hannibal, Robin Hood, Prometheus, The Martian, Gladiator, Black Hawk Down, a realizat și o altă performanță, filmul American Gangster (2007), o adevărată saga de aproape 3 ore (157 min.), o replică la filmele cu mafia ale lui Francis Ford Coppola și Martin Scorsese, abordând frontal cazul unui gangater negru din Harlem, Frank Lucas, care a depășit în fapte criminale și imaginație mafia italiană. Frank a reușit să aducă în America droguri pure din Asia de sud-est, în primul rând din Vietnam, în chiar timpul conflagrației dintre Statele Unite și Vietnam. El aducea drogurile, mii de kilograme, prin intermediul avioanelor militare, mai exact, le ascundea în sicriile soldaților americani uciși, care erau transportați acasă. Și drogurile le vindea la jumătate de preț față de piața drogurilor, plină de droguri falsificate. El însă vindea drogul pur. S-a dus personal la Saigon și a aranjat cu comandanții de acolo tot traficul. Mituise ofițeri, piloți, soldați, șoferi, o întreagă rețea care lucra pentru el. Iar în America, în special în New York și New Jersey, cumpărase polițiști și detectivi de la serviciile speciale, de la brigăzile anti-drog, făcând din aceste orașe o piață de desfacere a industriei albe, care a dus la dezastrul fizic și moral al populației, îndeosebi al tinerilor.

Istoria se petrece în anii ’70. Corupția paraliza poliția, tributul pentru războiul din Vietnam împovăra societatea americană, iar soldații se întorc de pe front fie în cutii de lemn, fie dependenți de opiu. Filmul are o structură de document, de reportaj. Aflăm fapte criminale, de distrugere în masă, care se petrec cu concursul poliției. Mii de kg de droguri pe care le lansează Mafia, ajung în venele narcomanilor. Plătită regește, justiția închide și ea ochii la afacerile cu prafuri.

Pe acest fond criminal, apare Frank Lucas (Denzel Washington), un negru din Harlem, care îi întrece pe toți. Moartea șefului său îi deschide o poartă spre inima imperiului alb, el lunându-l ca model și construindu-și propria cetate albă, cu reguli noi. Cu un simț al eticii stradale ieșit din comun, pozând într-un mare lord, îmbrăcându-se în blănuri extravagante, el lansează pe piață un drog mai pur și la un preț mai scăzut, devenind noul superstar al orașului.

Polițistul Richie Roberts (Russell Crowe), care se ocupa de rețeaua de traficanți de droguri, simte că afacerea începe să scape din mâinile Mafiei, și că un om de culoare domină scena narcoticelor.

Dar Lucas este foarte abil. Încă nu a exista o persoană care să fie ca o ciumă din umbră, dar din interior, ca o calamitate asupra sistemului, lucrând exact după legile americane. Frank era american. El se autoeducase și ajunsese să se comporte ca Marele Gatsby, ca un mare tycoon. Violența din unele scene, în care își ucide partenerii în stilul lui Al Capone, arată că în realitate era o fiară. Avea o familie numeroasă, cu zeci de rude, pe care le-a pus la treabă, să lucreze în rețeaua drogurilor. Le-a dat anumite firme sociale, sub umbrela cărora să lucreze cu droguri clandestin. Din pachetele expediate din Saigon sau Bankok, făceau pachețele mici, pe care le comercializa sunt numele de „vraja albastră”. Acest titlu era marca afacerii lui Frank, care declara presei că „Vraja albastră” trebuie să bată la vânzări băutura „Pepsi-cola”.

Ridley Scott creează un adevărat labirint în jurul personajului Frank, fenomental interpretat de Denzel Washington, care ne convinge că el era stăpânul Americii. Apar și fragmente din documentarele epocii, inclusiv din discursurile lui Nixon, care declara că problema cu care se confruntă azi America nu este războiul din Vietnam, ci mafia drogurilor. Și se declanșeză un adevărat război între poliție și mafie.

Și, la fel ca în cazul lui Eliot Ness, polițistul incoruptibil care i-a venit de hac lui Al Capone, și aici apare Richie Roberts, jucat de un alt monstru sacru al ecranului, Russell Crowe, care se dovedește la fel de incoruptibil. Deși avea probleme personale, căci nevasta i-a cerut divorțul și i-a luat și copilul, el reușește să creeze o rețea de polițiști curați, care să urmărească afacerile lui Frank. Cu o tenacitate ieștită din comun, Richie dă peste numeroase probe, găsește și un turnător în sânul bandei/rudelor lui Frank, și întocmește un adevărat dosar, cu probe imbatabile împotriva lui Frank și a bandei sale.

Finalul îl prinde pe Richie și ai lui urmărind o dubă în care se află drogurile aduse cu un avion militar în coșciugul soldaților americani morți în Viertnam și duse la uzina clandestină unde ele erau cântărite și transformate în pachețele pentru vânzare. Aici are loc o încăierare cu adevărat istorică, o luptă pe viață și moarte între mafie și poliție. Până la urmă Frank este prins, are loc procesul lui și este condamnat la 70 de ani închisoare, dar pentru că s-a dovedit cooperant și i-a dezvăluit lui Richie toată rețeau de detectivi și polițiști corupți, i s-a mai redus pedeapsa cu 15 ani.

Ceilalți vinovați au fost închiși, iar unul dintre polițiștii din capul serviciilor speciale, detectivul Trupo (Josh Brolin), se sinucide. Curățenia generală se face în mare forță, cu precizie și fără milă. Richie se dovedește un simbol al dreptății, un gladiator într-o mare metropolă, la fel de dur ca și Frank, dar în semn opus, căci acesta rămâne un simbol al crimei organizate. O imagine cumplită a Americii, greu de crezut prin ce război al drogului au trecut cartiere celebre ca Manhattan, Bronx, Harlem, Queens, care au fost sub controlul lui Frank și al oamenilor lui.

Este uluitoare lecția pe care negrii au dat-o atunci albilor în ceea ce privește răul. Scott îi arată mai cumpliți decât gangsterii italieni. Rochie chiar îi spune acest lucru lui Frank, că el nu se poate numi seamăn nici al americanilor, nici al italienilor și că din simbol al oamenilor de culoare, care ar trebui să-l urmeze în bine, îl urmează în rău. Numai mama lui Frank îi spune că răul trebuie să aibă o limtă, oprindu-l să ucidă polițiști, dacă o vei face, i-a spus ea, eu te voi părăsi, toate rudele te vor părăsi, toți cei care te urmează acum te vor părăsi! A trebuit să mai treacă decenii, până negrii aveau să dovedească, prin Barack Obama, că pot să fie la cel mai înalt nivel un exemplu bun de urmat.

Confruntarea forțelor din realitatea pe care o redă acest film, având ca simbol Polițistul și Infractorul, dominați de un cod al onoarei, va antrena în final schimbări majore în societatea new-yorkeză. Filmat în New York și Thailanda, pelicula acoperă perioada 1968-1974 și marchează începutul sfârșitului malefic al duelului lege-fărădelege, apelând la doi inamici, deveniți aliați în lupta pentru reinstaurarea legii, pentru că, în final, Frank devine cooperant, cum am spus, îl ajută pe Richie să-i identifice pe toți infractorii și polițiștii corupți.

Ridley Scott s-a folosit în American Gangster de echipa lui din Gladiator, Russell Crowe în primul rând, pe scenograful Arthur Max, pe autoarea costumelor Janty Yates, dar mai întâi de toate a apelat la scenaristul de top Steven Zaillian, încununat cu Oscar pentru faimosul Schindler’s List, dar expert în filme cu mafia (Gangs of New York).

Poliția a instalat pacea pe străzile New York-ului. Dar și filmele anti-mafie, precum cele semnalate mai sus, au reușit să stopeze răul, arătând fața lui hidoasă. Filmul are în America un mare rol educativ. El ține loc de școală. Cine merge azi la New York, nu-i vine să creadă că în urmă cu câteva decenii pe străzile lui se puteau petrece asemenea fapte. Acum e pace. Oare pentru cât timp?

Grid Modorcea, Dr. în arte


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here