Acasă Religie Pelerinaje de neuitat Manastirea Corbii de Piatra si uriasii Romaniei

Manastirea Corbii de Piatra si uriasii Romaniei

512
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Localizare

Complexul monastic Corbii de Piatră se află în satul Jgheaburi, comuna
Corbi, din judeţul Argeş, la poalele Subcarpaților, pe malul râului Doamnei, la aproximativ 35 de
km de Curtea de Argeş.

image

DN 73C, Curtea de Arges-Campulung-Muscel, pana la Domnesti (22 km), apoi
ramificatie la stanga pe DJ 731 spre Nucsoara
(Domnesti – Stanesti – Corbsori – Corbi, 11 km).

image

Ca să ajungi la schit, mai întâi treci de o poartă obişnuită de gospodărie ţărănească. Acum urmează un urcuş, abrupt de vreo 80 de metri, până la stâncă.

Istoric

imageMonastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire.

Mănăstirea Corbii de Piatră este o mănăstire ortodoxă de
călugări, săpată în stâncă. Desi atestată documentar în 1512, există informaţii certe că a existat şi înainte de acest an, istoria grotei începand din secolul II.

Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris, monastirea Meris sau monastirea Merisul.

Inceputurile vietii monahale

Inceputurile vietii monahale la Corbii de Piatra sunt mai putin cunoscute. Majoritatea asezamintelor monahale au aparut in locul altora mai vechi, lucru ce se crede ca s-a intamplat si la Corbii de Piatra. Locul este recunoscut drept o vatra ascetica romaneasca.

Denumirea Schitul rupestru “Sf. Ap. Petru si Pavel” este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, “Adormirea Maicii Domnului” si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul “Sf. Ap. Petru si Pavel”.

imageLa fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra.

De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru “Sf. Ap. Petru si Pavel” este gresita pentru ca hramul “Sf. Ap. Petru si Pavel” a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, “Sf. Ap. Petru si Pavel”, intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal.

Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru “Sf. Ap. Petru si Pavel”.

Legendele locului

O legendă spune că, imediat după crearea refugiului în piatră, mai mulţi corbi şi-au făcut cuiburi deasupra intrării, păzind-o şi dând alarma în caz de pericol. O altă legendă aduce în discuţie locul de origine al familiei Corvinilor, de unde şi numele de Corbi şi, în fine, locuitorii zonei susţin că numele vine de la un faimos haiduc, Corbea, care, împreună cu Zdrelea, un alt „lotru” cunoscut, şi-au găsit ascunzătoare în grotele din vecinătate. A înfrunta frigul şi umiditatea din schitul săpat în gresie este o adevărată performanţă pentru slujitorii săi

Hram

Mănăstirea Corbii de Piatră poartă hramurile: Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel(?!) și Sfântul Voievod Neagoe Basarab.  imageAm ajuns aici gratie unui pelerinaj extrem de bine organizat de firma Avram Travel insotiti fiind si de aceasta data de un ghid de exceptie, in persoana istoricului Dragos Badici, avand drept companie niste adevarati pelerini.

Corbii de Piatră

Numele de Corbii de Piatră dat mănăstirii rupestre, astăzi monument istoric, apare în mai multe hrisoave domnești începând cu 23 iunie 1512. Această dată nu reprezintă înființarea mănăstirii, astfel, avem mărturii certe conform cărora locașul ar fi existat și înainte de această dată.

clip_image002O particularitate unică în România este altarul dublu racordat la o singură navă. Ea poate fi regăsită numai în Bulgaria la Saborenata Tarcva și Tarcvata. Această soluție apare probabil în cazul unor mici comunități de călugări care se pot lipsi de diaconicon.

Biserica rupestră de la Corbi derivă tipologic din bisericile sală, cu două altare dedicate unui hram dublu și caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea. Ea se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia.

Printre ctitorii de seamă se numără monahia Magdalina, mătușa voievodului Neagoe Basarab, fiică și soție de boier, proprietara ereditară a moșiei de la Corbi, care la 23 iunie 1512, reînființează Mănăstirea de la Corbii de Piatră, pe care o închină domnitorului Neagoe Basarab, mănăstirea fiind considerată ctitorie domnească. Este și prima mănăstire de călugărițe atestată documentar la noi în țară, după cum a considerat și Nicolae Iorga.

Biserica are cea mai veche pictură din Ţara Românească, care datează din secolul 14, unele fragmente din fresca originală fiind păstrate până azi. Este înrudită arhitectural cu bisericile rupestre capadociene, dar altarul dublu la o singura navă este o caracteristică unică în România.

imageFaptul că biserica de la Corbii de Piatră are două altare, fapt unic în Romania, este probabil în legătură vechi zei autohtoni, carora le va fi fost închinat templul geto-dacic.

Tradiţia spune că în preajma bisericii rupestre era un aşa-zis jertfelnic dacic, situat la baza pantei, în apropierea porţii actuale de acces, unde se aduceau sacrificii zeului Zamolxis. Este vorba despre o stâncă de mari dimensiuni (circa 3,5 m lungime şi 1 m lăţime), la extremităţile căreia sunt săpate în stâncă două gropi; într-un colţ al stâncii a fost săpată o scară de acces, cu patru trepte, care astăzi sunt mult erodate.

De asemenea, în stânga râului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc s-ar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, tatăl lui Iancu Corvin de Hunedoara, cel care a păstrat pentru totdeauna blazonul corbului, tranformându-l într-un semn al regilor. Localitatea este atestată ca fiind locul de baştină al Corvineştilor.

În 1861, scriitorul Alexandru Odobescu, cercetător pasionat şi avizat al antichităţilor zonale, scria că la începutul veacului al 17-lea aici era o bisericuţă săpată în stâncă, unde se zice că s-au adunat rămăşiţele oştirii lui Mihai Viteazul, după uciderea acestuia.

clip_image004La aproximativ 280 m de biserică se află piatra şi stânca haiducului corbean Zdrelea.

De-a lungul timpului, Mănăstirea Corbii de Piatră va mai purta și denumirea de „Merișul”.

De la prima atestare (23 iunie 1512) până în secolul al XIX-lea, când devine biserică de mir, ca urmare a așezării în jurul ei a unei puternice colonii de români veniți din motive de prigoană religioasă din Jina Sibiului, poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.

clip_image006Actualul hram, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, datează, cel mai probabil, din perioada când biserica rupestră a servit ca biserică parohială.

Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, însoțite în exclusivitate de inscripții grecești, coroborate cu știrile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la începutul secolului al XIV-lea.

Ansamblul rupestru de la Corbii de Piatră constituie dovada concretă a existenței unor nuclee monastice de tip anahoretic în Țara Românească încă înainte de organizarea bisericii muntene din secolul al XIV-lea.

clip_image008La începutul secolului următor, biserica va fi modificată, luând înfățișarea pe care o are și astăzi.

Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, ia hotărârea de a mări sfântul locaș, dălțuind în stâncă un pronaos de 5.5 metri pe 4.5 metri cu intrare spre nord în naos.

Tot atunci se sparge zidul despărțitor dintre cele două altare, din care ia naștere noua sfântă masă și se construiește o nouă catapeteasmă în 1804, care va fi pictată de un oarecare Ștefan zugravul.

clip_image010În anul 1882, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni, iar credincioșii, în vara aceluiași an, au adus niște meșteri italieni cioplitori în piatră de la Albeștii de Argeș, care au cioplit din stânca surpată niște cărămizi imense, ca de cetate, cu care au reconstruit peretele surpat.

În partea sudică se află trapeza mănăstirii dălțuită la rându-i în piatră și care în vechime slujea și de divan, când domnitorul țării lua parte la hramul mănăstirii, cu care ocazie judeca cele mai grele procese și stingea anumite neînțelegeri.

clip_image012Deasupra bisericii, încastrată în stâncă, se află crucea de piatră de la 1700, iar în fața bisericii este paraclisul de lemn cu clopotnița construit în anul 1890.

Misterul pereţilor otrăviţi

„Vă rog să nu atingeţi pereţii, e mai bine pentru dumneavoastră…”, ne spune ieromonahul Ignatie, atunci când a văzut că ne apropiem prea mult de pereţii jilavi pentru a studia fresca: „Nu de alta, continuă părintele, dar conţine materialul biologic care a mâncat până şi fresca, s-a hrănit pur şi simplu cu aceasta”.

Este vorba despre un material microbiologic care, în decursul anilor, a devorat pereţii interiori milimetru cu milimetru, printr- un proces care nu a putut fi întrerupt de sute de ani. În afară de faptul că picturile se deteriorează în mod ireversibil, este şi un fel de autoapărare a locaşului.

Astfel că cei care s-ar încumeta să facă acte de vandalism, să încerce să ia, cum din păcate se mai întâmplă, o amintire din cel mai vechi schit rupestru din România, riscă o pedeapsă pe măsură. Şi nu neapărat una … divină, ci una extrem de clip_image014pământească…

Microorganismele care s-au „hrănit” sute de ani, la adăpostul întunericului şi al umidităţii de peste 95 la sută uneori, sunt extrem de periculoase şi pentru om putând să facă, pe piele, ceea ce au făcut pe ziduri.

Interesant este faptul că, deşi acţionează de atâta amar de vreme, microorganismele au ocolit, în oarecare parte, pictura care îl reprezintă pe Iisus Hristos, pentru această parte a mânăstirii săpate în muntele de gresie, existând încă şanse de restaurare.

Diaconul Paul de Alep (Siria), care în anul 1658, îl însoțește pe patriarhul Macarie al Antiohiei în Țara Românească, vizitează și biserica din piatră de la Corbi despre care spune că este: „o biserică mică, dar foarte frumoasă, în care se mai pot încă vedea pe pereți urmele vechii zugrăveli și care a fost redeschisă în urma viziunii pe care a avut-o un eremit sfânt”.

imageDupă doar trei ani, probabil din cauza condițiilor vitrege de viețuire, la Corbi sunt aduși călugări, maicile fiind mutate la Mănăstirea Cornetu.

Mănăstirea a fost reînființată în anul 1996, primul stareț fiind Ignatie Gorunescu de la Mănăstirea Slănic Argeș.

În anul 2012 s-au încheiat lucrările la paraclis și un corp de chilii.

În prezent au loc ample lucrări de restaurare a picturii, considerată cea mai veche din Țara Românească.

S-a prăvălit biserica pe ei şi au scăpat nevătămaţi! Biserica şi-a pus la încercare enoriaşii chiar de Sărbătoarea de Paşti, a anului 1897.

Atunci, la miezul nopţii, ca la un semn divin, un cutremur de pământ a făcut ca o parte a zidului exterior al naosului să se prăbuşească peste cei care veniseră să se roage acolo, în cea mai importantă zi din calendarul creştin.

imageŞi tot ca un semn divin, nimeni nu a fost rănit, ba mai mult, întâmplarea care era să le fie fatală a întărit credinţa enoriaşilor în Dumnezeu, cel care nu i-a lăsat să se prăpădească sub apăsarea colosală a lespezilor din gresie.

Şi astăzi, întâmplarea este interpretată ca fiind un semn de la Dumnezeu, semn care include atât atenţionarea pentru greşelile făptuite cu voie sau fără de voie, cât şi iertarea pentru acestea. De ce Corbii?

Fiindcă obârşia lăcaşului de cult săpat în gresie se pierde în negura vremii, probabil undeva în jurul anului 1000 după Hristos, poveştile şi, totodată, explicaţiile numelui de „Corbii” dat mânăstirii şi, apoi, localităţii argeşene, sunt mai multe. Şi, totodată, nu se poate spune cu exactitate care este cea adevărată.

Monument istoric din sec. XIV-XV, Mănăstirea Corbii de Piatră este
inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de
clasificare AG-II-a-A-13710. accesat 20 ianuarie 2015

Pentru cei ce sunt interesati de istoria ascunsa a Romaniei

URIASII de la Corbii de piatra

Trainicie

Casa Mamei Uta are o vechime de peste 150 de ani!

imageCasa Mamei Uţa se poate considera ca fiind o proprietate binecuvantata si ocrotita, deoarece în curtea sa se află două stânci printre care curge o mica cascadă, alimentată de la un izvor aflat în pădure. Sub altă stâncă, sunt inca adăpostite lemnele de foc.

În spatele curţii sale, pe unul dintre pereţii stâncii se află încrustat un picior de uriaş, iar prin iarba din curte sunt alte pietre despre care legenda spune că ar fi bucăţi din capul şi trunchiul uriaşului.

Femeia de 83 ani a marturisit in urma cu cativa ani că, pe vremuri, aici ar fi trăit nişte oameni mari de statură, cu înălţimea de peste 3 m. Din ei n-au mai rămas decât aceste fosile, din bătătura femeii. Locul se află chiar în continuarea uneia dintre cele mai cunoscute biserici rupestre de la noi din ţară, Corbii de Piatră.

Pe cand era inca in viata Mamei Uţa i-au fost oferite chiar şi trei miliarde de lei vechi pentru casă şi teren, însă ea nu s-a îndurat să vândă, deşi n-are decât o pensie mică. Casa în care locuia avea 150 ani vechime, iar bătrâna avea grijă cu sfinţenie de locul pe care l-a lăsat moştenire copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor săi.


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here