Acasă Colţul specialistului Apararea drepturilor cetatenilor Mancare modificata genetic?! Periculos de periculoasa!

Mancare modificata genetic?! Periculos de periculoasa!

382
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

Parerile tuturor consumatorilor, oamenilor de stiinta, ecologistilor si politicienilor, adunate la un loc si impartite in ceea ce priveste producerea si comercializarea organismelor modificate genetic (OMG/PSMG), dupa caz, aceasta e tema articolului!

Organismele modificate genetic starnesc controverse aprinse in lumea stiintifica de peste un deceniu, in special in privinta sigurantei consumului alimentelor transformate prin biotehnologia moderna.
Exista pareri care sustin vehement evitarea tuturor produselor de aceasta provenienta si consumul exclusiv al culturilor conventionale, pentru ca, desi nu s-au adus multe dovezi palpabile care sa certifice fara echivoc posibilele efectele nocive ale organismelor modificate genetic atat asupra organismului uman, cat si asupra mediului inconjurator, ele exista. Dar industria din spatele usilor inchise are resurse sa blocheze majoritatea acestor studii dar nu pe toate!!!

Observatie: Astazi, aceste PSMG se cultiva, mai mult sau mai putin legal, in 25 de tari din toata lumea.

Atentie: Romania a fost printre primele state din lume care au permis introducerea lor, dupa 1998, mii de hectare fiind dedicate porumbului si cartofului modificate genetic. In 2010, suprafetele cu OMG din tara noastra s-au micsorat intr-atat de mult incat au ajuns pe cale de disparitie, sustin activistii de mediu.

Grija tuturor celor ce le-au introdus pe sest sau legal in Romania, pentru oamenii si pentru viitorul acestei tari, s-a manifestat in … vile, case peste case, vacante de lux in tari exotice si, de ce nu, in masini super-“bengoase”! Ca doar d’aia au fost votati, sa-si umple si ei, saracii, buzunarele!

Observatie: Totusi, in prezent, sunt sanse destul de mari ca fiecare dintre noi sa fi mancat deja cel putin un aliment ce contine fie OMG fie PSMG. Trebuie sa ne … ingrijoram dintr-atata?

***

Ce reprezinta mancarea modificata genetic?

In termeni generici, organismele sunt considerate a fi modificate genetic atunci cand asupra materialului lor genetic s-a intervenit prin tehnici de bionginerie, pentru atribuirea de noi proprietati. Organismele transgenice, asa cum mai sunt numite, pot fi plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane.

In tara noastra, legislatia in vigoare permite cultivarea doar a hibridului de porumb MON810, cu avizul Ministerului Agriculturii si respectarea unor rigori de cultivare. Romania ocupa locul 3 in Uniunea Europeana in privinta suprafetelor cultivate cu porumb modificat genetic, in timp ce aceasta practica este interzisa in tari precum Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg, Grecia si Franta. Ce placut sa vezi ca noi suntem mai … isteti decat Germania!

Statele Unite ale Americii, ocupa primul loc in segmentul culturilor modificate genetic, cu peste 62 de milioane de hectare de soia, bumbac, rapita, porumb sau lucerna, urmate de Argentina si Brazilia. La nivel mondial, soia este planta cu cele mai extinse culturi modificate genetic. La noi ea se cultiva ILEGAL, pe intinse suprafete din nordul tarii!

Oamenii modifica structura genetica a plantelor  si a animalelor de mii de ani. Cand un cultivator de mere incruciseaza un mar care face in special fructe zemoase cu unul care rezista foarte bine chiar si pe timp de inghet, rezulta un hibrid (Grădinarul Miciurin): un mar modificat genetic. Insa aceasta nu este decat o manipulare a ceea ce s-ar putea intampla si in natura, datorita polenizarii naturale realizate de vant sau insecte (albine). Miciurin a fost cel care a început creşterea hibrizilor de struguri, caise, cireş dulce în zonele nordice. De-a lungul vieţii Miciurin a creat peste 300 noi soiuri de plante.

Disputele privind acest tip de hrana obtinuta prin tehnici de inginerie genetica implica fermierii, consumatorii, companiile de biotehnologie, autoritatile de reglementare guvernamentale, organizatiile non-guvernamentale si oamenii de stiinta. Desi au fost formulate multe motive de ingrijorare cu privire la organismele modificate genetic (OMG-uri), concluziile studiilor de specialitate nu au dovedit inca riscurile concrete ale OMG-urilor pentru sanatatea oamenilor, in raport cu alimentele conventionale. Chiar si asa, exista numeroase argumente care justifica o doza importanta de precautie in acest sens.

Cand vorbim insa despre organismele modificate genetic, sau OMG-uri, ne referim la cele al caror material genetic, adica ADN-ul, a fost modificat intr-un mod care nu se intampla in mod natural, dupa cum explica Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Un exemplu relevant din lumea reala este un soi de capsuni care a fost modificat genetic pentru a rezista conditiilor climatice cu temperaturi scazute din nordul Europei. Oamenii de stiinta au izolat o proteina anti-inghet, pe care au gasit-o pe cale naturala in ADN-ul unui peste numit platica, si au introdus-o in ADN-ul capsunilor. Acest ADN modificat s-a transmis apoi mai departe urmatoarelor generatii de capsuni. Dilema religioasa: mai sunt aceste capsuni de post daca au gene de la o alta specie?

 

De ce este permis acest lucru? 
Produsele MG fac posibil transferul genelor dorite la o alta planta pentru a crea culturi care, in aparenta, trebuie sa fie mai accesibile, mai hranitoare, mai durabile sau care sa fie mai rezistente, in mod natural, la … erbicide. Ca si in exemplul capsunilor, ideea este sa obtii toate beneficiile de pe urma genei introduse, lasand intacte toate celelalte proprietati ale alimentului din care aceasta provine. Asa ca, o capsuna cu gena de platica nu are gust de peste, nu-i asa? Cel putin nu aparent!

 

Este o idee buna?
Depinde cui adresezi aceasta intrebare. Exista multi experti implicati in aceasta dezbatere, unii care se pronunta net in favoarea produselor MG si altii care se impotrivesc total. Iata ce spun specialistii.

 

I. Cea mai stupida idee aparuta vreodata este ca: OMG pot hrani lumea?

 

PARERI PRO (platite gras adica!)
– Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca populatia lumii va depasi noua miliarde pana in 2050. Unii sunt de parere ca, pentru a hrani atatia oameni, avem nevoie de alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte in ciuda conditiilor climatice nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, limitand in acelasi timp zonele care trebuie defrisate. Tehnologia genetica ar putea contribui masiv la dezvoltarea tarilor africane, sustine Calestous Juma, director al proiectului Inovatia in agricultura africana, de la Universitatea Harvard, SUA.
– Sustinatorii afirma, de asemenea, ca produsele MG pot proteja sanatatea. Acestia fac referire la „orezul auriu“, o cultura care a fost deja experimentata in SUA. Prin combinarea orezului cu betacarotenul, este vizata deficienta de vitamina A, o cauza importanta a aparitiei orbirii la copii,  care poate fi astfel prevenita.  

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)

– Criticii sustin ca hranirea saracilor are mai mult de-a face cu banii si politica decat cu agricultura. Tarile occidentale au alimente in exces, dar natiunile mai sarace nu-si permit sa le cumpere. Asa-zisa Revolutie verde din anii ’70 trebuia sa elimine foametea, utilizand noi soiuri de culturi. Dar nu s-a intamplat asa.
– Mai e problema dreptului de proprietate. Semintele provenite din laborator si nu din sol sunt brevetate, iar utilizarea lor se poate face numai sub licenta. Ca sa se asigure ca nu pierd bani, companiile agrochimice producatoare au patent pe aceste seminte, fermierii fiind obligati sa plateasca semintele in fiecare an, chiar daca ele provin dintr-o recolta MG rezultata din seminte cumparate in anul anterior. Greenpeace avertizeaza ca OMG-urile consolideaza controlul alimentatiei mondiale in mana catorva corporatii.
– Ramane de vazut daca alimentele MG pot hrani intr-adevar pe termen lung  o populatie mai mare decat cele obtinute prin metode agricole traditionale, precum agricultura durabila.

 

II. Efectul direct asupra animalelor care fie se imbolnavesc fie devin si ele la randul lor … OMG

 

PARERI PRO (platite gras adica!)

– Sustinatorii OMG-urilor sunt de parere ca acestea sunt excelente ca hrana pentru animale, deoarece sunt mult mai ieftine. De fapt, se estimeaza ca in jur de 90% din hrana pentru animale din toata lumea contine ingrediente MG.
– Un alt argument este ca, in viitor, tehnologia genetica ar putea fi utilizata pentru ca animalele, inclusiv cele pe care le consumam, sa devina mai rezistente la bolile frecvente.

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)

– Unii experti sunt ingrijorati ca hrana MG ar putea crea probleme de sanatate necunoscute. De e-xemplu, vacile hranite cu hormoni de crestere MG ar putea avea probleme de crestere sau de metabolism.
– Nu numai ca nu intelegem pe deplin efectele hranei MG pentru animale, insa mai avem multe de descoperit privind modul in care ele ne pot afecta cand consumam animale hranite cu OMG.

 

III. O gluma extrem de … PROASTA: culturile si animalele MG au un impact mai bun asupra mediului?

 

PARERI PRO (platite gras adica!)

– Culturile MG pot fi mai tolerante la erbicide, deci fermierii pot pulveriza chimicale pentru eradicarea buruienilor fara a dauna culturii. S-ar economisi timp, fermierii putand pulveriza in masa intreaga suprafata.
– Culturile MG pot ajuta la reducerea amprentei de carbon a agriculturii. Unele plante MG, cum este porumbul Bt, poarta gena de producere a insecticidului natural. Bacillus thuringiensis (Bt) e o bacterie care omoara larvele de insecte. Gena ei e izolata in laborator, apoi transferata in porumb, conferindu-i acestuia capacitatea de a respinge natural insectele. Sustinatorii spun ca aceasta nu afecteaza planta in niciun alt fel, iar fermierii nu au nevoie sa mai pulverizeze pesticide.

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)

– Exista ingrijorari cu privire la OMG-urile care se intind dincolo de zona unde au fost cultivate. Un studiu canadian din 2003 a descoperit ca o cultura de rapita nemodificata genetic a fost contaminata cu o gena rezistenta la erbicid, care provenea dintr-o cultura de rapita din apropiere. Genele care se extind de la un OMG la alte specii inrudite ar putea pune in pericol culturile conventionale. 
– Plantele MG ce tolereaza erbicidul ar putea produce prin contaminare „super-buruieni“ rezistente la chimicale, necesitand utilizarea in exces a otravurilor. S-a intamplat in SUA, spune un raport din 2009 al Centrului Organic, Asociatiei Oamenilor de Stiinta Implicati si Centrului pentru Siguranta in Alimentatie.

 

Viitorul agriculturii este:

PARERI PRO (platite gras adica!)
– 90% din agricultorii care cultiva plante MG sunt in tarile in curs de dezvoltare. Sustinatorii OMG cred ca, prin cresterea productiei si a profitului, banii vor fi directionati catre comunitate, creand locuri de munca si oportunitati de educatie. „Producatorii romani pierd multi bani fiindca nu pot cultiva si alte plante modificate genetic, care nu au nevoie de intretinere prin ingrasaminte chimice“, spune presedintele Agrostar. „Ne confruntam cu concurenta dura, in special din SUA, unde se cultiva din plin. Toti cetatenii europeni mancam carne de animale hranite cu cereale modificate genetic. Nu exista nicio dovada ca ar dauna sanatatii.“

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)
Culturile MG reprezinta o industrie, nu acte de caritate. Valoarea globala a pietei OMG de anul acesta e de 8,3 miliarde de dolari. Dar cu ce pret? „Cand creezi o cultura ce nu poate fi atacata de niciun daunator, acesta nu mai are ce manca si, la randul lui, poate fi sursa de hrana pentru alta vietate. Un intreg lant trofic e in pericol de disparitie“, spune conf. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Ea considera ca orice fortare nenaturala este imprevizibila.

 

Efecte asupra sanatatii umane. ADVERSE de obicei dar …

 

PARERI PRO (platite gras adica!)

– Lydia Buchtmann, de la Agentia pentru Standarde Alimentare din Australia si Noua Zeelanda, spune ca, de peste zece ani, in America de Nord se consuma cantitati uriase de OMG fara niciun efect daunator. Aproape toate produsele pe baza de porumb, rapita si soia din SUA sunt modificate genetic.
– Chris Leaver, profesor emerit in stiinta plantelor la Universitatea Oxford, este de parere ca testarea produselor MG este mult mai riguroasa decat a oricaror alte produse alimentare. Probabilitatea ca alergenii sa intre in lantul alimentar este „in esenta redusa la zero“. El mai afirma ca persoanele care sufera de colici sau alergii pot beneficia de ultimele descoperiri in domeniu. Un exemplu sunt  alunele care nu contin alergeni.

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)

– teritoriul OMG/PSMG seaman in aparenta cu o cutie a Pandorei, iar ce gasim in ea apartine in mod cert … incertitudinii stiintifice. Un organism modificat genetic este in fapt o entitate biologica aparent extraterestra, care nu a existat de fapt niciodata pe Pamant, si care poate avea o influenta ingrozitoare asupra vietii pe Pamant.

Si asta in primul rand pentru ca nu se cunosc inca efectele pe care le poate avea asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu si lung.

Activistii de mediu sunt ceva mai radicali:

„Noi studii independente arata ca porumbul MG e toxic pentru organele interne ale animalelor“,  declara in repetate randuri d-nul Gabriel Paun, de la organizatia Agent Green.

 

IV. Din punctul de vedere al consumatorului interesat ce mananca: Sunt OMG/PSMG etichetate corect in Romania?

PARERI PRO (platite gras adica!)

– Legislatia UE prevede ca OMG-urile si produsele derivate din ele pot fi puse pe piata doar dupa autorizare in baza unei proceduri speciale de evaluare a riscurilor pentru sanatate. Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca, prin lege, ele trebuie etichetate cu avertizarea: „Acest produs contine organisme modificate genetic“. Dar inca mai sunt producatori care nu se conformeaza. Si vor fi si mai multi dupa ce UE va semna TTIP!

 

PARERI CONTRA (stiintifice si corecte, fundamentate si unanim acceptate)

– Organizatia Greenpeace sustine, prin intermediul specialistilor implicati, ca testarea masoara continutul proteic de OMG din alimente, astfel incat alimentele foarte rafinate, ca amidonul de porumb si rapita, din care se extrag in totalitate proteinele, nu pot fi testate sau etichetate in consecinta. De aceea, consumatorii nu pot alege in cunostinta de cauza.
– Acum vreo trei ani, Carrefour Romania a raspuns ingrijorarii publice si protestelor de strada ale organizatiilor nonguvernamentale, retragand un sortiment de paine, despre care primise informatii ca ar contine … soia modificata genetic si neetichetata ca atare. In UE, atat alimentele ultra-procesate, cat si mancarea pentru animale care contin OMG trebuie tichetate.

 

V. Viitorul produselor MG? Sigur, pentru ca vor fi IMPUSE la nivel mondial prin parteneriate de tip NAFTA, CEPTA, TTIP …

La culturi, SUA este lider global, urmata de Argentina, Brazilia si India.

Pana in anul 2013, Romania ocupa locul al treilea ca suprafata cultivata cu porumb MG, cu peste 7.000 de hectare, dar, astazi, datorita activistilor, dar si agricultorilor, care au constatat ca acesta nu le aduce neaparat mari beneficii, terenurile cu astfel de culturi s-au redus pana aproape de disparitie, sustine Gabriel Paun.

***

Important: Franta, Grecia, Austria, Ungaria, Rusia si Italia au interzis culturile de acest gen.

Totusi, sustinatorii platiti spun ca OMG combat deficitul global de alimente, schimbarile climatice si saracia.

Programul Mondial pentru Alimentatie al ONU distribuie ajutoare (inclusiv OMG si PSMG) in tarile sarace. Halal ajutoare! Poate ca ar trebui modificat termenul. Drastic!

Jack Heinemann, un expert de la Centrul pentru Cercetare in Biosiguranta de la Universitatea neo-zeelandeza Canterbury, crede ca e nevoie de o abordare axata pe „biotehnologie corecta“, care „are ca scop reducerea impactului agriculturii, cresterea bunastarii si promovarea inovarii la nivel local“.

 

VI. Pericole asociate consumului de PSMG si OMG, pericole ce nu trebuiesc nicidecum neglijate

Preocuparea principala fata de organismele modificate genetic este daca pot fi consumate sau nu in siguranta. Consecintele pe termen lung ale consumului de alimente modificate genetic sunt necunoscute, intrucat nu a fost publicat niciun studiu clinic dedicat acestui subiect.

Interactiunea intre ADN-ul mutant si genele umane este inca foarte putin inteleasa in domeniul cercetarii. In timp ce oamenii de stiinta pot izola efectele genelor singulare sau ale grupurilor mici de gene, modul complex in care acestea interactioneaza a fost deslusit intr-o foarte mica masura. Unele gene prezinta efecte secundare, in anumite conditii, de aceea multi cercetatori considera ca genele introduse artificial pot avea efecte secundare indezirabile.

Sustinatorii bine remunerati ai OMG-urilor spun ca oamenii au modificat genetic culturile plantelor de generatii intregi, prin incrucisarea soiurilor, fara sa se constate efecte devastatoare ale acestui proces. Argumentul in cauza poate fi combatut prin faptul ca tehnicile ingineriei genetice implica desprinderea unei gene dintr-un organism si introducerea sa in ADN-ul altuia, creandu-se noi tipuri de plante sau animale, ceea ce nu se poate intampla in natura sau prin incrucisarile clasice. Aceasta tehnologie experimentala contopeste ADN-ul unor specii complet diferite, combinand chiar gene animale cu gene bacteriene sau gene vegetale.

Un exemplu concludent este specia de somon AquAvantage, modificata cu ajutorul a doua gene suplimentare un hormon de crestere de la somonul Chinook si un comutator genetic de la merluciul de ocean. Aceasta modificare permite somonului hibrid sa creasca pe toata perioada anului, nu doar in lunile calde de vara. Desi comercializarea pestelui a fost aprobata de Administratia de Alimente si Medicamente din SUA, peste 1,5 milioane de americani au contestat vehement masura si 65 de supermarketuri au refuzat sa vanda produsul modificat genetic.

Exista cateva studii de scurta durata care au adus in atentia lumii stiinfice cateva posibile efecte secundare ale OMG-urilor din prisma bolilor pe care le-ar putea produce. O teorie spune ca alimentele modificate de om in laborator pot creste predispozitia la alergii, atat prin cresterea nivelului de alergeni din compozitia alimentului, cat si prin crearea de noi alergeni, care nu au existat inainte de interventie.

O alta teorie trimite catre dezvoltarea rezistentei la antibiotice in randul consumatorilor de alimente modificate genetic, deoarece OMG-urile sunt testate cu ajutorul unor antibiotice, iar celulele lor prezinta aceasta caracteristica.

Alte boli despre care se speculeaza, deocamdata, ca ar putea fi produse de hrana modificata genetic sunt tulburarile de fertilitate, diabetul, boala Alzheimer sau chiar cancerul.

Culturile tolerante la ierbicide sunt proiectate genetic pentru a supravietui in urma folosirii acestor substante menite sa tina la distanta daunatorii. Acest avantaj a condus la fenomenul de crestere substantiala a cantitatii de ierbicid folosita in cultivarea plantelor in ultimii 20 de ani, la nivel international.

Acest lucru nu poate insemna decat ca piata de consum este invadata de fructe si legume care au absorbit pesticide inca de cand au inceput sa creasca din seminte.

Asa cum folosirea exagerata a antibioticelor a condus la raspandirea bacteriilor tot mai rezistente, utilizarea nelimitata a ierbicidelor si pesticidelor a permis cresterea unor buruieni mutante.

Potrivit publicatiei americane Farm Industry News, in anul 2013, peste 24.000 de hectare de pamant din SUA au fost infestate cu buruieni mutante, rezistente la ierbicide puternice. Pentru a putea tine sub control aceste plante oportuniste, fermierii au apelat la folosirea de ierbicide si mai toxice, cunoscute pentru pericolele pe care le ridica sanatatii oamenilor (probleme reproductive, defecte congenitale si risc crescut de cancer).

Si uite asa, oamenii manati de dorinta de castig, distrug areale intregi, tari intregi, doar ca sa-si umple buzunarele si, culmea culmilor, declara ca ajuta astfel tarile in care aceste himere genetice sunt cultivate, neglijand astfel dreptul fundamental al omului la un habitat sanatos si curat.


Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here