Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete OBICEIURI SI RITUALURI PAGÂNE: Împodobirea bradului, Crăciunul și ziua de Revelion

OBICEIURI SI RITUALURI PAGÂNE: Împodobirea bradului, Crăciunul și ziua de Revelion

213
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Împodobirea bradului, Crăciunul sau chiar ziua de Revelion sunt sărbători confundate de cele mai multe ori cu nașterea lui Iisus. Acest lucru este unul eronat, aceste sărbători sunt de origine păgână și au fost moștenite peste ani fără nicio problemă.

Odată cu venirea lunii decembrie, cei mai mulți dintre noi avem senzaţia că sărbătorile de iarnă sunt un bun prilej pentru a petrece mai mult timp în familie, dar și pentru a ne apropia de Creator. Prima parte a frazei precedente este adevărată și se face într-un context barbar sau păgân, pentru că cele trei mari zile de sărbătoare, împodobirea bradului, Crăciunul și Revelionul, s-au născut cu mii de ani în urmă cinstind niște zei păgâni.

Cu sute de ani înaintea apariției celebrului Moș Crăciun, un alt personaj păgân se ocupa cu aducerea darurilor, Nimrod. Potrivit tradiţiei babiloniene, după moartea prematură a lui Nimrod, un copac veşnic verde a crescut peste noapte dintr-un ciot al unui copac mort. Semiramis, mama sa, ar fi spus că Nimrod ar vizita în fiecare an acel copac veşnic verde şi ar lăsa cadouri în ziua aniversării naşterii lui, exact pe 25 decembrie. Aceasta este de fapt originea bradului de Crăciun, care este de asemenea de origine păgână.

Obiceiul de a da si primi cadouri de 24-25decembrie nu are legătură cu naşterea lui Isus ci semnifica închinare la zeul Baal si cultul Saturnaliilor.

Crăciunul, o sărbătoare co origini păgâne

Cei mai mulți dintre ignoranți cred că Iisus s-a născut pe 25 decembrie, fapt pentru care sărbătorim Crăciunul cu atâta fast. Nimic mai aberant decât această afirmație nu poate exista, până şi Biserica recunoaște faptul că data nașterii Mântuitorului este eronată. Era mult prea frig pentru păstori să iasă cu oile pe timp iarnă la păscut în Israel. Și atunci când s-a născut Iisus? Pe baza informațiilor din Scriptură, mai mult ca sigur că Iisus s-ar fi născut toamna devreme și nu pe 25 decembrie.

Povestea Crăciunului își are rădăcinile în cultura păgână, atunci pe 25 decembrie era sărbătorită cu mare fare fast ziua renașterii Soarelui. Solstiţiul de iarnă are loc cu câteva zile înainte de 25 decembrie în fiecare an şi este ziua anului cea mai scurtă. În vremuri antice, 25 decembrie era dată când ziua devenea mai lungă, deci era normal pentru păgâni să desemneze această dată ca ziua naşterii sau “renaşterii” Soarelui.

În secolul 4, atunci când Imperiul Roman a legalizat creştinismul, majoritatea religiilor celebrau naşterea zeilor lor pe 25 decembrie. În Roma Antică, în apropiere de 25 decembrie avea loc o sărbătoare numită Saturnalia, una din cele mai mari sărbători ale anului. În cadrul acestei sărbători, romanii îl celebrau pe zeul Saturn. Sărbătoarea începea pe 17 decembrie şi ţinea o săptămână întreagă, până pe 23 decembrie. Saturnalia era caracterizată de oferirea de daruri, ospăţ, cântări şi dezmăţ. Preoţii lui Saturn cărau coroane de crengi veşnic verzi în timpul procesiunii în cadrul templelor păgâne.

Iisus s-a născut toamna

Pe vremea naşterii lui Isus, Iosif şi Maria plecaseră la Betleem să se înscrie. Nu există nici un document care să indice că înscrierea s-a făcut în miezul iernii. Un timp mai logic al anului ar fi fost toamna, la sfârşitul secerişului. Dacă aşa au stat lucrurile, la Ierusalim ar fi avut loc sărbătoarea corturilor, fapt care ar explica de ce s-a dus Maria împreună cu Iosif (cf. Lc.2:41). Aceasta ar explica şi de ce nici chiar la Betleem „nu era cameră în han” (Lc.2:7). Potrivit lui Josefus, Ierusalimul era în mod normal un oraş de 120.000 locuitori, dar în timpul sărbătorilor, câteodată se adunau până la două milioane de evrei. Mulţimi atât de mari nu numai că umpleau Ierusalimul, dar şi localităţile din jur, inclusiv Betleemul, care se află la numai opt kilometri spre sud. Dacă Maria şi Iosif făceau călătoria atât ca să participe la această sărbătoare, cât şi ca să se înscrie, aceasta ar plasa naşterea lui Isus toamna.

În anul 350, Papa Iulius I a declarat că data naşterii lui Isus va fi celebrata pe 25 decembrie. Se pare ca Papa Iulius a încercat să facă trecerea romanilor la catolicism cât mai uşoară. Ziua de 25 decembrie nu a fost acceptată de creştini la început. S-a renunţat la ea în anul 381 şi a fost restabilită în anul 400.

De Revelion ne închinăm zeului Ianus

Obiceiuri de iarnă precum coroniţa pusă pe uşa sau în casă, nuieluşa de Moş Nicolae şi umblatul cu capra sunt obiceiuri păgâne chiar cu tentă demonică (putem cânta cântece despre naşterea lui Isus dar nu avem voie să combinăm aceste cântece cu obiceiul păgân al mersului cu capra, despre care şi necreştin să fii şi tot sesizezi latura satanică a dansurilor şi strigăturilor specifice obiceiurilor de anul nou şi Boboteaza).

Sărbătoarea Revelionului semnifica închinare la zeul Ianus şi provine din antichitatea greco-romana; sărbătoarea Revelionului nu are legătură cu Biblia şi nu are origine în sărbătorile evreilor din Biblie deoarece calendarul evreiesc e diferit de calendarul actual iar sărbătorile Biblice evreieşti nu au nici o legătură cu zeul Ianus şi nici cu cultura antică greco-romana.

Folosirea de artificii şi petarde de revelion e un obicei vrăjitoresc şi demonic (focul, zgomotul, fumul, ţipetele şi sperieturile).


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here