Acasă Supliment Cultural Literatura Proza de duminică – Scaune vechi

Proza de duminică – Scaune vechi

312
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 11
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    11
    Shares

Scaune vechi

Suntem în luna august, deasupra plutește o lună plină, ca un ”glob de aur”, ne-am așezat la masa de brad, în curte, o masă albă ca o mireasă, numai scaunele astea se tot clatină. O noapte de vrajă, parcă, povestește ca niciodată. Scaunele astea nici nu mai știu de cînd sunt, aveam unele făcute de vărul Mureșan când s-a întors de pe front . Avea o rană la mână dar s-a descurcat, apoi ne-am făcut altele, pe astea le-am tot reparat, dar ce-i vechi e vechi și nu e nou. Uite cum se leagănă scaunele astea vechi. Parcă ți-e și teamă să nu se răstoarne cu tine. E liniște, nici măcar câinii vecinilor nu latră, luna asta ca un glob de aur vine dinspre Gurahonț. Acum este deasupra grajdului chiar peste fântână, vine deasupra noastră. Strălucește mai tare decît becul din stâlpul de afară, au becuri economice care dau lumină difuză. Este o vară secetoasă, se termină apa din fântână, n-a plouat de nu mai știu când, porumbul se usucă, era atât de frumos și de verde. Avem și noi semănat, un pic, în grădină, în grădina asta care ne-a scos de la greu și pe vremea colectivului când lotul ajutător era vorbă-n vânt. Războiul din Jugoslavia mi-a adus aminte de când aveam treisprezece ani, eram mărișoară. Se apropia frontul, era undeva la Chișcut, pe Valea Teuzului, am plecat cu soră-mea Catița către Mărișeștiuri să aflăm loc unde să ne ascundem. Nu era țipenie de om, era o liniște ca acum, era ziuă și numai ce ne-am pomenit în față cu doi militari. Noi n-am mai văzut cătane îmbrăcate de război, ne-am speriat așa de tare că n-am mai putut nici să ne mișcăm din loc. Ne-au făcut semn cu mâna, să nu ne speriem că sunt soldați români. Evadaseră din calea frontului.Unul era a lui Todorenea, vecinul nostru iar celălat era din Buhani, a lui Cociu. Stați liniștite și nu mai plecați să vă ascundeți că frontul e pe terminate, nu mai durează mult, trebuie să sosească rușii dinspre Gurahonț să ne scape de unguri. Noi n-am zis nimic numai ce ne-am pus pe fugă către casă. Când am ajuns în sat am văzut cum se clătinau ferestrele caselor, se auzeau gloanțele zbârnâind, se dădeau lupte crâncene pe Chișcut către Sebiș. Pe uliță, la Bursucel, pe o laviță era întins un soldat rănit, mai bine nu l-aș fi văzut în veci, și acum îl văd în față, vroiau să-i scoată glonțul din obraz, de lângă ochi. Catița, soră-mea e mai miloasă, a fugit acasă, nu se putea uita la sanitari cum îl pansau pe soldat. Catița e născută în același an cu regina Angliei, așa știam câți ani are când ne întreba cineva de vârstă. E mai mare cu trei ani decât mine. Se auzeau pușcăturile până la noi, era o hărmălaie de nedescris. Militarii ne-au încurajat și au spus că gata, vin rușii în ajutor, să nu ne fie frică, dar ai noștri se retrăgeau către Dezna – Moneasa, inamicul se pregătea să cucerească Sebișul. Povestea tatăl tău, continuă ea în muțenia nopții de august, că era premilitar, nu avea vârsta de a merge pe front, făceau instrucție cu puști din lemn, aici pe Pustă, că se cam fereau să se arate pe uliță ziua să nu-i ducă și pe ei la război. Pe ulița noastră erau trei dineri, din același an, adică. Au auzit că pe Chișcut au rămas multe lucruri în urma frontului, au mers și ei spre seară să vadă ce-i acolo. Tatăl tău a găsit o perie de pantofi, o curea din piele și o gamelă. Le-a adus acasă. Dar ce-a văzut acolo, nici nu-i bine de povestit. Ei au mers deodată, să nu le fie frică. Prin sat se zvonea că unii au aflat ismene de mătase, bocanci și cisme din piele de la unii ofițeri, nu se știe cine făcea zvonurile astea.
Inamicul a aflat că la Ineu ,în garnizoană nu erau decât elevi de la școlile de subofițeri din Lipova și de la Ineu, apoi au ajuns și cei de la școala din Bacău, aceasta era toată rezistența noastră. Au atacat zona, veneau pe biciclete, motociclete, pe ce apucau, i-au alungat pe ai noștri care s-au retras, noroc cu rușii că erau aproape cu frontul lor. Apoi au apărut escadrile cu avioane nemțești, ungurii și-au scos batistele, prosoapele, cămășile făcându-le semne de prietenie dar în acele avioane erau piloți români care i-au bombardat bine. Ai noștri se ascundeau prin pupii de porumb că era spre toamnă, acuma îmi aduc aminte, toamnă era. Au ajuns rușii cu artileria lor, aveau branduri care bubuiau de se clătina lumea. Rușii erau hotărâți să meargă până la capăt. Au trecut către Ungaria, populația românească îi conducea cu recunoștință. Oamenii ,curioși au plecat să culeagă ce rămăsese după linia frontului. Pe ulița noastră locuia unul a lui Drăganu, era fecioraș, s-a dus și el să vadă ce și cum dar a nimerit în dispozitivul ungurilor care l-au prins și l-au bătut bine de nu s-a mai ridicat din pat. La un an a murit. Când s-au întors oamenii de pe front povesteau că ungurii se poziționaseră pe Valea Teuzului, la intrarea către Sebiș, în zona Prunișor. Rușii au intrat în flanc de-a lungul văii și i-au secerat cu mitralierele lor. Plină era Valea Teuzului de morți și de răniți. Luna s-a ridicat pe cer, e chiar deasupra noastră, e ca un glob de aur, cum zicea poetul, totul este ca o vrajă, masa e nouă și albă numai scaunele astea vechi… se clatină cum ne mișcăm un pic, ne trezesc la realitate. Un an secetos, oamenii, să prindă curaj se gândesc la alte vremuri apuse și mai grele. Totul ar fi bine dacă n-ar fi rău.
Ștefan Jurcă:
A publicat: Pagina de gardă,roman ed.Dacia XXI, 2011; Păpușa de rumeguș, proză scurtă,ed Risoprint, 2004, Peretele cel mai iubit, proză scurtă, ed.Gutinul,1997 și volumul de versuri Poeme uitate, boeme regăsite, ed.Cybela,2000.


Raspandeste cu incredere
  • 11
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    11
    Shares
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentIntrebarea Zilei
Articolul următorAGERPRES : Sarbatori Religioase – 11 februarie
Licențiat în științe economice,scriitor,publicist. A publicat: Pagina de gardă, roman,ed Dacia, Păpușa de rumeguș, povestiri, ed Risoprint, Peretele cel mai iubit, povestiri ,ed Gutinul, Poeme uitate,boeme regăsite,ed.Cybela. Redactor asociat la revista Nord Literar. Colaborator la revistele : Familia, Viața Românească, Vatra Veche, Caiete Silvane,etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here