Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete Reciclarea, o afacere aruncata la gunoi de indiferenta romanilor

Reciclarea, o afacere aruncata la gunoi de indiferenta romanilor

576
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

Preluare Front News

Cu putina bunavointa din partea autoritatilor si a cetatenilor, reciclarea s-ar putea transforma intr-o afacere de 10 miliarde de euro daca deseurile ar fi utilizate la obtinerea de fibre, saci pentru pastrare si transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele, sticle, flacoane, jachete, noi ambalaje si multe alte produse, dar “cifrele” colectate in prezent arata ca romanii nu se dau in vant dupa ecologie.

In fiecare an sunt colectate si valorificate aproape 3,5 milioane de tone de fier, 260.000 de tone de hartie si carton, 260.000 de tone de metale neferoase, 76.000 de tone de sticla, 68.000 de tone de mase plastice, la care se adauga deseuri din cauciuc si textile, potrivit raportului efectuat de Directia de Reciclare a Materialelor.
Reprezentantii firmelor de salubritate care se ocupa de colectarea selectiva a deseurilor si re-producerea anumitor materiale spun ca inca nu au profit de pe urma acestei afaceri, desi investitiile se ridica la 2 milioane de euro, in cazul unora. “Am dori ca toate deseurile sa se transforme in ceva pentru ca asa am reusi sa reducem atat cantitatea de deseuri care trebuie duse la groapa de gunoi, dar si sa refolosim deseurile. Noi incercam sa obtinem tot mai multe produse, in special din linia PET, adica tigla, folie industriala, fulgi, etc. Profitul? Inca il asteptam”, a declarat pentru FrontNews directorul Rosal, Radu Gheorghe.


Aluminiul este cel mai pretios material reciclabil, prin colectarea unei tone de material economisindu-se prin procesare 95% din costurile energiei, potrivit statisticilor europene. Betonul si agregatele sunt zdrobite si folosite ca pietris pentru contructii, economisindu-se astfel alte pietre care ar fi fost sapate. Deseurile biodegradabile sunt reciclate pentru ca sunt materiale de baza in compozitia balegarului. In cazul metalelor feroase, principalele materiale reciclate sunt fierul si otelul, pentru ca sunt cel mai usor de reprocesat, pastrandu-si calitatea de-a lungul procesului. 42% din otelul brut produs este material reciclat.
De-a lungul timpului, reducerea cantitatii de fier a facut ca alte deseuri sa castige teren si sa poata fi colectate si valorificate, cum sunt acumulatorii, masele plastice, bateriile auto, ceea ce a determinat companiile din domeniu sa-si largeasca aria de interes pentru a-si mentine pozitia pe piata de-a lungul timpului.
Capacitatea de reciclare tine si de disciplina cetatenilor, care ar trebui sa invete sa sorteze gunoiul si sa foloseasca tomberoanele special destinate deseurilor de plastic, sticla sau hartie.


Gunoaiele se arunca deocamdata oriunde si in orice cantitate. Din totalul deseurilor menajere colectate, doar 2% pot fi reciclate, deoarece materialele sunt distruse in momentul in care sunt amestecate, potrivit firmelor de salubritate. “Din pacate se recicleaza foarte putin la noi in tara, pentru ca populatia nu si-a insusit aceasta actiune. La noi nu sunt contrangeri, la noi in recipientele speciale gasesti moloz. Momentan nu avem profit din acesta actvitate. Costurile echipamentelor sunt mari, la fel si cheltuielile cu personalul, iar procentul reciclarii este mic”, a declarat pentru FrontNews, directorul firmei de salubritate Supercom, Octavian Burlacu.
Cauzele pentru aceasta stare de fapt pot fi gasite pe de o parte in lipsa interesului locuitorilor pentru protejarea mediului prin reciclare, iar pe de alta parte in numarul insuficient de pubele pentru compartimentarea deseurilor din Capitala.
Pentru ca resursele naturale sunt limitate si trebuie protejate, iar volumul de deseuri depozitate trebuie redus, a fost implementat sistemul de colectare selectiva a deseurilor, valorificare si reciclare deseurilor refolosibile. Efectele necolectarii separate ale deseurilor se vor resimti atat in ridicarea gradului de poluare, care va afecta mediul si sanatatea umana, cat si in crestrerea preturilor produselor sau a serviciilor de salubritate, potrivit ANPM.


Colectatarea separata a PET-urilor duce la reducerea cantitatilor de deseuri care merg spre gropile de gunoi. In ultimii ani, cantitatea de PET-uri a ajuns la 30% din volumul total de deseuri, potrivit ANPM.
Gestionarea deseurilor in regiunea Bucuresti-Ilfov, in urmatorii 5 ani, necesita investitii de aproximativ 70 milioane de euro, destinate arondarii zonelor rurale la serviciile de salubritate, inchiderii depozitelor neconforme si infintarii de depozite conforme, potrivit coordonatorilor proiectului Phare pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestiune a Deseurilor.
Castigurile din industria de reciclare au crescut considerabil dupa Revolutie datorita industriilor intregi care au dat faliment si combinatelor care au fost daramate, fiind comparabile chiar cu cele din investitiile imobiliare. Interesul pentru domeniu a scazut insa treptat din cauza lipsei profitului si a receptivitatii populatiei, ducand la ratarea unei afaceri care ar putea aduce castiguri totale de ordinul miliardelor, avand in vedere capacitatile existente.


In Romania, procentul de reciclare inregistrat la nivel national de Romania este de 10%, in timp ce in alte tari europene se depaseste media impusa de Uniunea Europeana, cum este cazul Germaniei, care a inregsitrat un procent de 60%, potrivit Eurostat.
Numai la nivelul Bucurestiului exista in momentul de fata peste 190 de firme autorizate de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului(ANPM) pentru reciclare. Totusi, procentul de reciclare este destul de mic, chiar daca in planul prevazut de Uniunea Europeana acesta trebuie sa fie de 50% la nivel national, pana in 2013.
Un alt aspect negativ il constituie si reciclarea aluminiului la noi in tara. Statisticile arata ca in Romania se recicleaza doar 3% din dozele existente pe piata, iar la gunoi ajung peste 10.000 de tone de aluminiu. In Europa, procentul de recuperare a acestor deseuri variaza intre 40 si 70% si chiar mai multe in Elvetia si tarile scandinave. Media europeana pe cap de locuitor de deseuri de aluminiu este de 175 de kilograme.


Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here