Acasă Colţul specialistului Economist RFI : Cât de mult a crescut datoria externă a României

RFI : Cât de mult a crescut datoria externă a României

133
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Datoria externă a crescut în ultimii ani, în termeni nominali, dar se menține în limite rezonabile ca raport din PIB.

Datoria publică se sprijină pe creșterea economică. Ultimii șapte ani au adus aproape o dublare a datoriei publice în moneda națională, respectiv o creștere de la 157 miliarde lei, în anul 2010, la 300 miliarde lei, la sfârșitul anului trecut. Dar, creșterea produsului intern menține datoria publică, în pofida creșterii nominale, la un nivel decent ca raport din PIB. Astfel, România se află de mulți ani printre țările europene cu o rată a datoriei publice de sub 60% din PIB, prag cerut de Tratatul de la Maastricht. Doar jumătate din cele 28 de state ale Uniunii Europene au o datorie publică mai mică de 60% din PIB. Printre ele se află Polonia, Slovacia, Suedia sau Cehia, iar cele mai mici niveluri ale datoriei publice le înregistrează Estonia (8,7%), Luxemburg (22,2%) și Bulgaria, 24% din PIB.

Datoria externă totală, care include datoria publică la care se adaugă datoria sectorului privat, a avut o evoluție diferită. Până în anul 2015, datoria totală a scăzut până la 90 miliarde euro. De exemplu, la sfârșitul anului 2014, datoria publică era de 94,7 miliarde euro, iar anul următor coborâse la 90,8 miliarde euro.

Începând cu anul 2016, datoria a început să crească, anul acesta explodând pur și simplu. În primele șapte luni ale anului, datoria totală a ajuns la 97,5 miliarde euro.

O explicație a creșterii datoriei în ultimii trei ani ar putea fi relansarea în forță a economiei și creșterea economică susținută. O creștere care s-a bazat și pe credit, atât cel al persoanelor fizice, cât și al companiilor. Dat fiind că băncile care activează în România au un raport favorabil al creditelor față de depozite, în sensul că economiile în bănci sunt mai mari decât creditele, sistemul bancar a apelat mult mai puțin la finanțări de la băncile-mamă. Ceea ce înseamnă că sporirea datoriei externe provine de la companiile comerciale care au preferat să ia credite în interiorul grupului sau de la bănci aflate în afara României.

Un alt indicator important al datoriei externe, în afară de cel al valorii, este termenul de maturitate. Din acest punct de vedere, România a făcut progrese, în sensul că s-a îmbunătățit constant raportul dintre datoria pe termen lung și cea pe termen scurt. Dacă în urmă cu patru ani, datoria pe termen scurt reprezenta 38,6% din totalul datoriei, acum este de doar 31,4%. Maturitatea termenului de plată este importantă, pentru că o datorie prea mare pe termen scurt poate pune presiune mare asupra cursului de schimb și implicit asupra economiei, în cazul în care condițiile economice se schimbă.

Cu o treime din datorie având termen scurt de plată, România este și din acest punct de vedere în echilibru, dar trebuie remarcat că procentajul datoriei pe termen scurt din total datorie începe din nou să crească. Acest lucru dacă nu îngrijorează, în acest moment, trebuie să fie menționat.

De asemenea, costurile de finanțare au crescut. Atât cele de pe piețele internaționale, România ajungând la costuri tot mai mari dintre țările europene, cât și pe plan intern, dobânzile plătite crescând.

Dacă însă privim cheltuielile bugetare, deficitul, precum și tipul de politici economice anunțate pentru următorii ani putem înțelege că presiunea asupra datoriei publice va fi tot mai mare. Cu atât mai mult cu cât este sigur că economia românească va cunoaște și o încetinire a creșterii. Fapt care va aduce o problemă în ceea ce privește veniturile bugetare. Zilele acestea, specialiștii au comentat învățămintele crizei, la 10 ani de la ziua în care a căzut banca de investiții americană Lehman Brothers. Concluzia multor analiști este că o criză se poate repeta, chiar dacă ea se va numi recesiune. Iar criza va veni din cauza unui model de creștere bazat pe consum și din creșterea datoriilor. Două semnale pe care România ar fi bine să le ia în seamă.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here