Acasă Jurnalul Bucurestiului Interviuri RFI – Legea offshore : “Zbuciumul din Parlament…

RFI – Legea offshore : “Zbuciumul din Parlament…

686
1
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Legea offshore: “Zbuciumul din Parlament pare a fi separat de discuția cu investitorii”

offshore.jpg

Image source:
pixabay.com

Grupul OMV amână pentru anul viitor o decizie fermă de investiție în Marea Neagră, pentru că, susțin reprezentanții săi, legea offshore a fost adoptată cu întârziere.

“Nu putem lua o decizie de investiție în acest trimestru, așa cum a fost planificat”, a spus directorul companiei austriece pentru Reuters.

Va urma o analiză în urma căreia OMV va decide așadar dacă va mai investi în proiectul energetic al cărui cadru legislativ a fost modificat și intens disputat chiar în coaliția de guvernare, înainte de votul final și de trimiterea la promulgare.

Cât de mari sunt mizele, dar și riscul ca investitorii privați să renunțe la proiectul de la Marea Neagră? Răspunde la RFI Radu Dudău, de la Energy Policy Group:

Radu Dudău: Iau foarte îm serios acest risc pentru că nu am avut deloc impresia că decidenții noștri au procedat de o manieră profesionistă în stabilirea acestor reglementări esențiale pentru sectorul offshore. Nu cred că există o bună cunoaștere la nivelul decidenților a practicilor internaționale, a domeniului offshore de apă adâncă. Am impresia că nu sunt cunoscute niște puncte de referință, benchmark. Acest zbucium din Parlament din ultimele două luni pare a fi fost unul separat de discuția cu investitorii.

Rep: O lege care stârnește o bătaia atât de crâncenă chiar în interiorul unei coaliții de guvernare nu poate duce cu gândul și la faptul că a fost și o bătălie a lobby-ului. A apărut la un moment dat că tocmai industria a câștigat într-o oarecare măsură din moment ce unele amendamente PSD au fost desființate.

R.D: Este vorba în special de acea clauză de stabilitate, care inițial a fost în lege, după aceea a fost scoasă, apoi reintrodusă. De acord. Rămâne de văzut dacă este vorba despre o stabilitate care să fie acceptabilă pentru investitori. Eu nu doresc deloc în acest moment să mă pronunț în numele investitorilor. Preocuparea mea fundamentală este ca până la urmă, acele investiții să se realizeze. Acesta este și interesul statului.

Rep: Și interesul nostru, al tuturor, în ultimă instanță.

R.D: Interesul nostru, al tuturor. Altminteri am putea avea un concurs al declarațiilor patriotarde care este desprins de realitate.

Rep: Până la urmă, care e problema în lege?

R.D: În fond, vorbim despre o serie de prevederi de natură fiscală, cu privire la mărimea impozitării, la nivelul deductibilităților admise, o serie de restricții privind tranzacționarea. În mod repetat investitorii s-au exprimat cu privire la aceste lucruri. Nu obosesc să repet că, în timp ce statul român, prin reprezentanții săi, trebuie, în mod absolut, să își maximizeze partea pe care o poate obține pe termen lung din aceste proiecte, acest lucu nu este posibil decât dacă se încheie o înțelegere de tip win – win, sustenabilă, din care părțile să câștige.

Rep: Așadar, credeți că după OMV vor mai veni și alte companii mari care vor amâna sau care vor renunța?

R.D: Eu sper că nu și sper foarte mult să mă înșel.

Rep: N-aș vrea nici să avem o doză de ipocrizie. Până la urmă, de ce ar renunța o companie la o investiție care are, totuși, niște perspective mari. Acolo sunt niște rezerve importante, sunt deja investiți bani. Promisiunea unui câștig există în continuare. Nu aș vrea să ocolim, să ne dăm pe după gard.

R.D: Cei care decid trebuie să aibă o foarte bună înțelegere, în discuție extrem de aplicată și tehnică cu investitorii și operatorii ca să se înțeleagă exact care sunt aceste potențiale câștiguri, care sunt costurile. Ceea ce eu, ca cetățean aș vrea să văd din partea reprezentanților statului meu este o abordare extrem de profesională, care să mă asigure că, în ultimă instanță, acest deal se încheie, în mod real, în condiții avantajoase pentru stat.

Rep: Cu ce efecte concrete pentru populație? A apărut această întrebare. Cetățeanul de rând ce câștigă dacă va prinde ziua în care gazele din Marea Neagră vor fi exploatate?

R.D: Foarte multe lucruri, de la câștiguri directe, fiscale, până la o serie de efecte extrem de importante în economie. Trebuie să înțelegem că viitorul pe termen lung al sectorului gazelor naturale în România depinde în mod esențial de soarta gazelor din Marea Neagră. Fără aceste resurse, de la an la an, producția românească se diminuează, importurile cresc. Ne vom confrunta cu o tendință de îndepărtare a economiei românești de gazele naturale ca sursă de energie primară. Miza este mare. Este o miză financiară. Este o miză de câștiguri economice. Este o miză de securitate energetică, o miză de influență la nivel regional, pe un combustibil curat care ne-ar facilita tranziția energetică către energie curată. Situația ar fi extrem de diferită. O serie întreagă de vulnerabilități ar fi potențate dacă nu am reuși să încheiem acest deal. Ca să nu vorbesc despre costuri de reputație și de alte lucruri. Ar fi foarte bine să reușim, în ultimă instanță, chiar dacă asta va însemna noi discuții și noi reproșuri, așa cum am făcut în ultimele luni, până când ajungem la o formă robustă, stabilă și acceptată a acestui cadru de legislație.

Cu ce se va schimba viața cetățeanului de rând? “Cu nimic”

După toată epopeea offshore, două lucuri sunt clare: legea a trecut de parlament în pripă și fără profunzime, iar cetățeanul de rând nu ar urma să simtă vreun beneficiu de pe urma gazelor din Marea Neagră  –  e de părere analistul economic Valentin Ionescu:

Valentin Ionescu: O grabă foarte mare de reglementare și o analiză superficială a impactului unei asemenea reglementări.

Rep: A fost și o bătălie a lobby-ului? A părut că industria face un anumit lobby?

V.I: Este foarte posibil. Asta este cert. Practic s-au intersectat, au intrat în conflict cel puțin trei curente, un curent pro investiții, care dorește costuri cât mai reduse dat fiind riscurile asociate unei explorări și exploatări de mare adâncime în Marea Neagră, apoi, mediul politic, ce dorește un anumit sistm de impozitare mai mult din motive populiste decât că România ar obține niște avantaje foarte mari din asta și un curent mai moderat, care a încercat să îmbine, pe cât s-a putut, atât interesele statului, cât și interesele investitorilor. Nu știu dacă s-a reușit acest lucru.

Rep: Investitorii din Marea Neagră sunt protejați de posibile majorări de taxe și impozite. Este marele câștig pe care l-au obținut. PSD nu s-a putut opune acestui amendament. A fost susținut de absolut toate partidele, în afară de social democrați.

V.I: Peste tot în lume există clauze de stabilitate în contracte, ca și în acordurile care se încheie pentru exploatarea de hidrocarburi, indiferent de natura acestora. M-am exprimat generic. Sunt și reglementări în acest scop. România este un caz aparte pentru că deși are reglementări, stabilitatea acestora este, în general, redusă. Cele mai multe modificări s-au produs în materie fiscală. Însă, este foarte adevărat că deși s-au produs mari modificări în legislația fiscală, de pildă, OMV nu a avut de suferit pentru că a beneficiat de o concesiune în 2004 la un nivel anume de redevență, relativ mediu la vremea respectivă. Și aceasta a rămas constantă. Și în prezent este aceeași. Nu s-a umblat în sistemul de redevențe, în schimb s-a umblat la impozitul pe profit. Aici a apărut acea suprataxare de 60% în exploatările onshore și care prin similitudine s-a dorit să se aplice și în domeniul offshore. Numai că sunt alte riscuri asociate unei exploarări – exploatări în Marea Neagră, mai ales în zona de mare adâncime, unde se află și zăcămintele de gaz metan, butan, propan și ce mai sunt acolo, față de zăcămintele de gaz care se găsesc pe zona terestră la mare adâncime. Costurile nu sunt aceleași.

Rep: Plafonul de deduceri pentru investițiile făcute de comanii se limitează la 30%, nu la 60% cum era înainte. Cu ce este sinonim acest lucru, cu mai mulți bani la buget?

V.I: Nu știu ce vom câștiga din sistemul ăsta. Mi se pare un sistem foarte prost gândit. Poți să pui o taxă, un impozit pe venit mai mare. De pildă, în Marea Britanie, impozitul pe venit este de 29%, dar există un sistem de deducere fiscală, iar deducerea este de 100%. Deși, la prima vedere, impozitarea în Marea Britaniei este ridicată, dat fiind faptul că și costurile acolo și riscurile sunt destul de mari, chiar dacă se exploatează la o adâncime mai mică decât în Marea Neagră, totuși, acolo regimul fiscal este mai bun decât cel pe care l-au gândit legiuitorii români în această lege. De multe ori fiscalitatea poate fi mai ridicată nu atât datorită nivelului de impunere, ci datorită sistemului de deduceri fiscale. Adică cât poți deduce, 80%, 60%, 30%, 20%. Asta este foarte important. Aici cheltuielile sunt foarte mari.

Rep: Investitorii ar urma să fie obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursă. Este aceasta o prevedere care va rămâne pe hârtie? În realitate pare că poate fi evitată o asemenea impunere.

V.I: Libertatea contractuală spune că nu ai cum să impui prin lege așa ceva și că legile economice bat legile scrise. Pot să fie încheiate și contracte bilaterale. Probabil că se va întâmpla asta.

Rep:  Toate partidele au susținut ca banii care provin din taxele offshore să meargă spre distribuția de gaze și proiecte strategice adoptate prin hotărâre de guvern, nu spre acele proiecte care se realizează în parteneriat public privat, cum spunea Liviu Dragnea. Dumneavoastră, care considerați că ar trebui să fie destinația banilor obținuți din banii offshore?

V.I: În momentul de față nu știu ce proiecte are România. Ceva concret în materie energetică nu există decât spre est, respectiv spre Republica Moldova pentru a conecta această țară la sistemul european și pentru a depinde mai puțin de Rusia. În rest, eu nu știu ca România să aibă alte proiecte strategice în materie energetică.

Rep: Pentru cei care ne ascultă și care poate nu sunt atât de interesați de anumite aspecte tehnice și economice, până la urmă, dacă lucrurile merg bine, cu ce se va schimba viața cetățeanului de rând?

V.I: Cu nimic. Dacă mă întrebați pe mine, eu nu aș fi permis încă exploatarea acestui zăcământ in Marea Neagră. Zăcămintele în zona onshore, care se află pe teritoriul României, trebuie mai întâi exploatate și trebuie să avem și o rezervă care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare. Eu nu aș fi permis exploatarea acestei resurse în acest moment.

Rep: Pe de altă parte, nu suntem nici Norvegia.

V.I: Nu, dar cu atât mai mult pentru că nu avem resursele Norvegiei. Din păcate, facturile țin cont de reglementări, nu de o reglementare liberă a prețului. Să nu ne așteptăm la o scădere de preț pentru că nu va fi vorba despre așa ceva.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here