Acasă Colţul specialistului Economist RFI Romania : Încă un simbol al economiei socialiste ajunge la fier...

RFI Romania : Încă un simbol al economiei socialiste ajunge la fier vechi

66
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

platforma_foraj.jpg

Platforma  de foraj maritim Gloria va ajunge la fier vechi.

Platforma de foraj maritim Gloria va ajunge la fier vechi
Image source:
pixabay.com (ilustrație)

Nostalgicii după economia centralizată de dinainte de 1989 au motive serioase să ofteze. Platforma de foraj marin Gloria, care și-a început activitatea în anul 1976, va opri exploatarea gazelor urmând să fie dezactivată, mutată la loc uscat și tăiată ca fier vechi.

Această știre inspiră mai multe teme. În primul rând, ne aduce aminte că România exploatează gaze naturale din Marea Neagră de peste patru decenii. Acum, se pune problema începerii exploatării de gaze naturale din Marea Neagră în condiții diferite de anii 70, respectiv cu noi tehnologii, în alte perimetre geografice și cu noi companii implicate.

În al doilea rând, tăierea la fier vechi a platformei Gloria este un simbol al schimbării profunde a economiei. Specialiștii afirmă că traversăm, de fapt, o nouă revoluție industrială care se manifestă prin noi tehnologii care intră în viața noastră și în economie. Ea se numește industria 4.0.

În ceea ce privește noile tehnologii din industria de exploatare a gazelor naturale, cineva ar putea crede că lucrurile nu s-au schimbat radical. Că o platformă de foraj, rămâne tot o platformă. Nu este așa. Noua tehnologie, care va fi folosită în Marea Neagră, va fi adaptată la exploatarea în ape de mare adâncime. În același timp, noile platforme de foraj vor fi utilizate de companii mari, cu experiență în domeniu. Spre exemplu, recent, profesorul Radu Dudău, expert în domeniul energetic, explica faptul că firmele multinaționale au dificultăți să aducă platforme de foraj marin în Marea Neagră, pentru că sunt atât de înalte încât nu pot să treacă pe sub podurile peste strâmtoarea Bosfor. De aceea, ele vor trebui să fie dezmembrate și reasamblate atunci când vor ajunge la destinația finală. În aceste condiții, tăierea pentru fier vechi a bătrânei platforme Gloria este logică.

Nostalgiile legate de economia centralizată nu își au rostul. Chiar dacă, uneori, este greu de crezut, economia românească a făcut progrese importante după anul 1989. Aproape toți indicatorii demonstrează saltul făcut de economia și socieatea românească. Produsul intern brut a crescut de aproape patru ori față de anul 1989, industria a scăzut ca pondere în PIB de la 46% la 25%, agricultura a pierdut cinci puncte procentuale, dar aceste scăderi au fost compensate de creșterea altor ramuri, precum tehnologia informației sau tranzacțiile imobiliare. Puterea de cumpărare a crescut, salariile și pensiile, la fel.

Un singur indicator este mult diferit de cel din anul 1989. Este vorba despre numărul salariaților și de cel al pensionarilor. Astfel, în anul 1989, erau 3,7 milioane de pensionari. Astăzi, numărul pensionarilor este aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu 30 de ani. La fel și numărul de salariați din economie care ajungea în anul 1989 la aproximativ opt milioane de angajați. Acum au mai rămas doar aproximativ cinci milioane de salariați în România. Este la fel de adevărat că înainte de anul 1989, toți cetățenii erau obligați să lucreze și chiar dacă unii români fentau regula, statistica era un pic „îndulcită”.

Desigur, o economie închisă precum cea a României din acea vreme, forța numărul de angajați. O dată cu economia liberă, de piață, numărul salariaților a început să scadă și totul a culminat cu intrarea în Uniunea Europeană atunci când forța de muncă din România a putut să lucreze nestingherit în Europa.

Un studiu realizat de Florin Georgescu, prim vice-guvernator al Băncii Naționale, arăta care sunt produsele a căror producție a scăzut, față de anul 1989, cu 90%. Este vorba despre tricotaje și țesături, mașini de spălat, autobuze, locomotive sau tractoare. Surprinde apariția în această analiză a producției de mașini de spălat, dat fiind că există un investitor străin care deține o fabrică de prestigiu în România. De asemenea, între timp, producția de tractoare a fost reluată la Reghin, este adevărat la scară redusă față de anul 1989.

Așadar, nu are rost să mai suspine cineva după economia din anii 80. Dintr-un motiv simplu. Acum, suntem într-o altă economie, aflată în plină transformare.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here