Romania Curata : Cât de mare sau de mic ar trebui să fie pragul pentru abuzul în serviciu

    186
    0
    DISTRIBUIȚI
    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat că va stabili un prag rezonabil pentru infracţiunea de abuz în serviciu în urma unor dezbateri cu profesioniştii şi societatea civilă. Anunţul ministrului vine după decizia CCR privind pragul la infracţiunea de abuz în serviciu. Unii experți consultați de România Curată afirmă că o asemena decizie ar putea deschide calea stabilirii de praguri pentru diverse alte infracțiuni.

    CCR a respins, dar de fapt a admis

    CCR a respins formal excepţia de neconstituţionalitate invocată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, privind inexistenţa unui prag la infracţiunea de abuz în serviciu, însă de facto e ca şi cum a admis-o întrucât CCR vorbeşte despre obligaţia Parlamentului sau Guvernului de a impune un astfel de prag.

    “Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală (…), după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale. (…) Din ce rezultă citind comunicatul Curţii, se va pune un prag, pentru că se vorbeşte de o obligaţie a legiuitorului primar sau delegat”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

    Care e miza. Scapă Dragnea şi Bombonica?

    Prejudiciul în dosarul liderului PSD Liviu Dragnea şi al fostei sale soţii Bombonica Prodana este de 108.000 de lei, adică 24.000 de euro. Dacă Parlamentul introduce un prag mai mare de această sumă atunci Liviu Dragnea şi Bombonica Prodana scăpă de dosar pentru că beneficiază de legea penală mai favorabilă.

    Ce spun specialiştii şi practicienii

    România Curată a făcut un pas înainte şi a cerut opinia mai multor specialişti şi practicieni din Justiţie în legatură cu pragul de la care provocarea intenţionată a unei pagube să fie considerată infracţiune.

    Toni Neacşu, avocatul Bombonicăi Prodana: Ar trebui să fie un prag de 50.000 de euro

    “Stabilirea cuantumului valoric este atribuția suvernă a Parlamentului sau a Guvernului dacă vorbim de delegare legislativă. Desigur însă că nu trebuie facută arbitrar, ci doar după analize, studii şi dezbateri.

    În istoria codului nostru penal au existat câteva momente în care au existat praguri valorice similare pentru abuzul în serviciu şi pentru alte infracţiuni şi probabil de aici ar trebui plecat.

    Din 1968 până la Revoluţie abuzul în serviciu nu constituia infracţiune dacă paguba era de până în 500 de lei.

    În 2010 a existat în codul penal o cauză generală de înlocuire a răspunderii penale cu una administrativă (o simplă amendă) pentru toate infracţiunile de prejudiciu, dacă paguba era mai mică de 50.000 Euro.

    Aceeaşi limită până la care se putea înlocui răspunderea penală, deci tot 50.000 de euro, a existat şi pentru infracţiunile de evaziune fiscală. De vreme ce legiuitorul român  pare deja că optează în mod tradițional pentru o sumă aflată în jurul valorii de 50.000 euro, probabil că de aici ar trebui să se plece.

    Să sperăm că în motivarea deciziei sale recente Curtea Constituțională va face referire, fie şi ca simplă sugestie, la măcar un criteriu care ar trebui avut în vedere de legiuitor.

    Oricum ar fi, personal aş face şi un examen al jurisprudenței instanţelor pe pedepsele aplicate în cazul abuzului în serviciu raportat la prejudiciul reţinut. Acolo unde instanţele dau în mod curent pedepse cu amenda penală sau cu suspendarea executării înseamnă că avem o evaluare a gravităţii reduse a faptei, de acolo de unde încep pedepsele cu executare vorbim de fapte care aduc gravă atingere valorilor sociale ocrotite.”

    Antonie Popescu, avocat: Nu ar trebui să existe prag!

    “În opinia mea nu ar trebui să existe prag în sancţionarea abuzului în serviciu, discuţiile acestea escaladând azi pentru că nu a existat o dezbatere autentică privind Codurile penal, civil şi cele de procedură.

    Este urmarea firească a faptului că lipseşte o politică penală în România, că zona dreptului penal a fost aservită Securităţii pentru represiune şi linistea partidului comunist şi nomenklaturii pentru îndepărtarea liberei exprimări, asocieri şi circulaţii a persoanelor!

    Într-un stat de drept, care exclude derapajele puterii executive şi în care funcţionează supremaţia legii şi a Constituţiei, îi revine judecătorului rolul de a individualiza o pedeapsă în funcție de gravitatea faptelor, de circumstanţele în care a fost comisă, de persoana şi conduita făptuitorului!

    Judecătorul român poate aplica din 1994, când a fost adoptată legea nr.30/1994, în mod direct şi imediat Convenţia EDO si poate face, ghidându-se dupa jurisprudenţa Curţii EDO, realizând o individualizare justă a oricărei pedepse, potrivit cu scopul acesteia.

    Care ar fi pragul pentru abuzul în serviciu săvârsit de aceia care au blocat instrumentarea dosarelor privind Revoluţia şi Mineriada?! Ce prag ar trebui, de la câte zeci sau mii de victime sau părţi vatamate?!”

    Înalt magistrat (sub protecţia anonimatului): Poţi sa furi legal până la o limită?!

    “Valoarea pagubei poate conta la individualizarea pedepsei, dar nu ca să reţii sau nu o infracţiune. Poţi sa furi legal până la o limită?!”

    Magistrat (sub protecţia anonimatului): Dacă ministrul Justiţiei vrea sa intre in istorie ar trebui să pună un prag de 5 RON

    “De la CCR nu aveam mari pretenţii. Încă de pe vremea judecătorilor Zegrean, Motoc şi Aspazia Cojocaru ne-am obişnuit cu mutilarea dreptului în scopuri politice.

    În mod cert CCR a declarat liber la jaful funcţionarului public săvârşit cu intenţie dacă este sub o anumită sumă.

    Însă dacă ministrul Justiţiei vrea sa intre in istorie ar trebui să pună un prag de 5 RON. Toată România de bun simţ îl va stima. Va intra în istorie.

    Acceptarea unui prag pentru o infracţiune săvârşita de un funcţionar al statului ar fi un precedent foarte periculos.

    Acesta ar fi avantajat faţă de un hoţ, un tâlhar sau un delapidator care ar săvârşi o infracţiune unde nu este prevăzut un prag. Cu ce se diferenţiază un funcţionar care devalizează bugetul public de un hoţ de drept comun?!

    De ce nu am stabili un prag şi la furt, tâlharie, delapidare, abuz de încredere, gestiune frauduloasă? Acesta este precedentul creat de CCR.

    Aceasta semnifică pragul lor, pe care ei însă nu au avut curaj să şi-l asume decât printr-un artificiu juridic îndoielnic. Asta vrea CCR, asta vor dori MJ şi Parlamentul? Liberalizarea infracţiunilor cu prejudiciu mic sau sub un anumit prag?”

     Lucian Bolcaş, avocat: Ar trebui un prag de 100.000 de euro

     “Ca să existe o infracţiune care să însemne o atingere semnificativă adusă unui drept de proprietate cred că 100.000 de euro la care se referă de altfel şi Codul Fiscal în anumite dispoziţii ar putea să fie un element semnificativ.”

    Elenina Nicuţ, avocat: Cel mai rezonabil ar fi pragul de 1 Leu

    “Personal, nu sunt de acord cu reglementarea unui prag valoric în norma de incriminare de bază, un asemenea prag fiind mai degrabă o chestiune de incriminare în forma agravată, calificată, o chestiune de individualizare a pedepsei sau, dupa caz, un element avut în vedere pentru o soluţie de renunţare la urmărirea penală.

    Încălcarea cu intenţie a legii de către un funcţionar public este periculoasă pentru societate prin ea însăşi, indiferent de rezultatul evaluabil în bani.

    Atâta vreme cât celelalte forme de răspundere a funcţionarilor publici nu se angajează în mod efectiv şi cu titlu de obicei (ar fi interesant de văzut o statistică oficială, dacă există, pentru a verifica dacă se confirma sau nu ceea ce trăim cu toţii), nu ştiu dacă se poate spune că răspunderea penală trebuie să intervină doar ca soluţie extremă.

    În concluzie, raportat la situaţia actuală, dacă se va ajunge totuşi la reglementarea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, cred că cel mai rezonabil ar fi pragul de 1 Leu.”

    Eugen Nicolicea, preşedinte Comisia juridică a Camerei Deputaților: Avem două repere, 1 milion de euro şi 600.000 de euro

    “Curtea Constituţonală spune că legiuitorul este cel care va stabili acest prag.

    Avem două repere: infracţiunea de abuz în serviciu, ca să fie de competenţa DNA, trebuie să aibă un prejudiciu, mă refer la abuz în serviciu cu prejudiciu, de peste un milion de euro, iar tot în legile care privesc DNA există infracțiuni grave de la 600.000 de euro în sus. Acestea sunt cele două repere pe care le avem.

    Dacă vă aduceţi aminte, suma propusă de Guvern pentru care ar deveni infracţiune este mult mai mică, era de 200.000 de lei, adică aproximativ 40.000 — 50.000 de euro, mult sub pragurile acestea de 600.000, respectiv de un milion de euro.”

    Judecătorul Cristi Danileţ şi avocatul Florin Plopeanu s-au pronunţat încă din aprilie împotriva pragului la abuzul în serviciu.

    Cristi Danileţ, judecător, preşedinte Asociaţia VedemJust: Abuzul în serviciu sancţionează paguba făcută cu intenţie

     “Abuzul în serviciu presupune încălcarea unor atribuţii ale funcţionarului având drept consecinţă afectarea drepturilor unei persoane. Existenţa unui prag valoric pentru prejudicierea victimei nu are nicio legătură cu abuzul. Ceea ce se sancţionează este, cu prisosinţă, ilegalitatea comisa cu intenţie de catre funcţionar! Accentul e pe acţiune, nu pe rezultat.”

    Florin Plopeanu, avocat: Nu poţi să vii să spui: << Până la 10.000 de euro, intenţionat, se poate fura ca în codru! De ce? Pentru că e puţin 10.000 de euro! >>

    “Vorbim de infracţiunea de abuz în serviciu, adică o faptă care prin forţa lucrurilor presupune o activitate cu intenţie. Toată lumea a încercat să pună bazele unui compromis zicând că sunt multe erori, funcţionarii mai greşesc, nu poţi să faci închisoare pentru un lucru minor.

    În cazul în care faptele sunt comise din culpă vorbim despre neglijenţă în serviciu şi la neglijenţa în serviciu, adică la o faptă săvârşită din culpă, se poate stabili un prag, dar noi nu despre asta vorbim.

    S-a vorbit întotdeauna despre abuzul în serviciu. Abuzul în serviciu înseamnă exercitarea discreţionară, abuzivă a unor atribuţii de serviciu cunoscând că ceea ce faci tu este ilegal cu scopul de a produce un prejudiciu.

    Ori dacă aceasta este activitatea incriminată şi un leu dacă tu, cu intenţie, ai urmărit să păgubeşti statul sau o persoană juridică sau fizică, atunci trebuie să răspunzi penal pentru această activitate. Sigur, proporţional cu gravitatea faptei. Dar nu poţi să vii să spui: << Până la 10.000 de euro, intenţionat, se poate fura ca în codru! De ce? Pentru că e puţin 10.000 de euro! >> Ori noi vorbim de o faptă intenţionată.

    La faptele intenţionate, abuzive, prin care autorul urmăreşte cu bună ştiinţă producerea unui prejudiciu nu se poate imagina stabilirea unui prag, nici de 5 lei. Ai în ţara asta 1 milion de funcţionari, dacă fiecare ar abuza până în pragul de 5 lei să zicem, ai deja 5 milioane de lei prejudiciu! Sau pui un prag să zicem de 1000 de euro, toţi funcţionarii vor şti că până la 1000 de euro pot să fure că nu li se întâmplă nimic.

    Prin urmare, prag poate fi doar la infracţiunile din culpă, adică la neglijenţa în serviciu, nu şi la cele cu intenţie.”

    Claudia Postelnicescu, avocat: Nu orice faptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu poate constitui infracţiune

    « În contextual actual din România orice discuţie pe teme de anticorupţie, chiar şi una tehnico-juridică, este extrem de greu de purtat lucid, fără pasiuni sau nuanţe inerent politice.

    De aceea trebuie ca publicul să înţeleagă că specialiştii sau profesioniştii dreptului se pronunţă – sau ar trebui să o facă – dincolo de interese politice imediate, strict pe baza unor principii juridice general aplicabile, indiferent cine se află la guvernare. Din experienţa anilor anterior am învăţat că nu este sănătos pentru o democraţie să existe parteneriate politice neasumate în dezbaterile pe teme publice, pentru că viciază atât informaţia oferită publicului, înţelegerea acestor informaţii, cât şi procesul democratic în justiţie şi societate.

    În ceea ce priveşte, infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum am mai spus anterior, problema în practică o constituie faptul că incriminările pe această infracţiune, datorită impreciziei definirii juridice a infracţiunii –motiv pentru care a fost nevoie de precizările din Decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016 – au lăsat loc unor alte abuzuri şi erori judiciare, în sensul că absolut orice faptă a funcţionarului public putea, in extenso, deveni abuz în serviciu, ceea a generat un blocaj considerabil în activitatea administraţiilor publice (situaţia dosarelor beneficiarilor unor fonduri europene, în care au existat întârzieri majore la plăţi şi unde beneficiarii au reacţionat printr-o serie de plângeri penale împotriva funcţionarilor pe temeiul abuzului în serviciu, chiar şi în situaţii în care cerinţele constituirii infracţiunii – o faptă gravă care produce o vătămare, prejudiciu sau aduce atingere drepturilor unor persoane – nu erau întrunite). Deci, vedem că se poate califica infracţiunea de abuz în serviciu şi în situaţiile în care se încalcă un drept sau există o vătămare, deci nu numai în situaţiile în care există un prejudiciu (până la un prag valoric).

    În consecinţă, stabilirea unui prag valoric pentru infractiuni de corupţie asociate abuzului în serviciu clarifică unde începe responsabilitatea unui funcţionar public şi cum poate fi ea evaluată şi determinată, în sensul că nu orice faptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu poate constitui infracţiune. Acest aspect asigură şi ceea ce juriştii consideră esenţial, şi anume claritatea normei juridice şi lipsa ei de imprevizibilitate, volatilitatea interpretărilor. Ideal ar fi să nu avem mereu Curtea Constituţională implicată în clarificări juridice ce ţin de domeniul legislativului.  Acum, fireşte, există înţelegeri diferite ale recomandărilor CCR şi ale Comisiei de la Veneţia, pentru că nu ne convine neapărat că tocmai PSD –un partid cu mari probleme de corupţie – se implică în această revizuire legislativă.  Ideal ar fi ca juriştii PSD să ne prezinte şi drept comparat pe temă, astfel ca dezbaterea publică să fie mai lucidă şi mai nuanţată. »

    OUG 13 introducea un prag de 200.000 de lei 

    Reamintim  că celebra ordonanță 13 adoptată de Guvern în ianuarie şi retrasă la presiunea străzii introducea un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu. OUG 13 a scos însă sute de mii de oameni în stradă nemulţumiţi de tentativa Guvernului Grindeanu de a relaxa legislaţia anticorupție.

    Vezi mai mult pe aceeași temă aici:

    Cu prag minim sau fără pentru abuzul în serviciu?


    Raspandeste cu incredere
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

    Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

    Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

    Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

    Please enter your comment!
    Please enter your name here