Acasă Jurnalul Bucurestiului Anchete „Sticle goale şi borcane“, un strigăt care nu se mai aude

„Sticle goale şi borcane“, un strigăt care nu se mai aude

250
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

de adevarul
„Sticle goale şi borcane“, un strigăt care nu se mai aude

În România, 90 la sută din ambalajele de sticlă ajung la depozitele de deşeuri. Elveţia reciclează peste 90% din sticlele de pe piaţă. Producerea sticlelor din cioburi reciclate economiseşte aproape jumătate din energia necesară fabricării lor. Pe platforma TC ROM Glass, unul dintre reciclatorii români de sticlă, vin zilnic camioane speciale încărcate cu tone întregi de deşeuri. Instalaţia de reciclare funcţionează în fiecare zi, transformând sticlele goale de vin şi bere, precum şi borcanele sparte, în cioburi mărunte gata pregătite de a reintra în procesul industrial, de fabricare a sticlelor noi. Maşinăria scoate pe zi aproximativ 100 de tone de materie primă secundară, care este ulterior trimisă către singurul producător de sticlă din România, Stirom, ce aparţine acum grupului elen YIOULA, sau exportată în Bulgaria, către celălalt producător al grupului respectiv. Cioburile albe sau colorate sunt adăugate materiei prime pentru fabricarea de noi butelii de sticlă sau de borcane. Folosirea sticlei reciclate în procesul de fabricare a produselor noi înseamnă un consum diminuat de energie şi implicit reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Maşina care „mănâncă” sticle uzate are capacitatea de a elimina etichetele, precum şi dopurile metalice sau nemetalice, transformând astfel sticlele „murdare” în adevărate „diamante”. „Noi avem contracte cu companii care ridică aceste materiale. În felul acesta, şi cartonul, metalele şi celelalte «impurităţi» sunt reciclate”, a precizat Tina Dumitrache, acţionar la TC ROM Glass. Instalaţie cu bani de la Fondul de Mediu Instalaţia din sectorul 3 al Capitalei a fost achiziţionată la începutul anului trecut din Statele Unite cu 490.000 de euro, dintre care 130.000 de euro reprezintă fonduri nerambursabile primite de la Fondul de Mediu. Anul acesta, firma reciclatoare din Bucureşti a reuşit să producă 15.000 de tone de cioburi care să fie reintroduse în circuitul industrial. Potrivit legislaţiei, ţara nostră este obligată ca, până la sfârşitul anului 2013, să recicleze 60 la sută din cantitatea de deşeuri de sticlă. „Putem aprecia că la nivelul anului 2013 vor exista creşteri semnificative ale cantităţilor de deşeuri de sticlă colectate şi reciclate”, a estimat Călin Istrăţoiu, director la Direcţia Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. „Rata de colectare şi valorificare a atins o proporţie de 10 % în anul 2006 cu o tendinţă reală de creştere pentru următorii ani”, a adăugat Istrăţoiu. Populaţia duce sticlele la ghenă Pentru a ajunge la un nivel optim de reciclare, România trebuie să depăşească nişte obstacole, iar hopul cel mare rămâne la nivelul populaţiei care pare încă nepregătită să facă acest lucru. Pentru că înainte de a ajunge în instalaţiile de reciclare, deşeurile trebuie colectate. Iar colectarea unui procent important al deşeurilor de sticlă ţine de capacitatea firmelor de salubritate de a asigura partea logistică a acţiunii prin plasarea de containere speciale pentru colectarea selectivă, dar şi de românii de rând care trebuie să respecte destinaţia deşeului. Călin Istrăţoiu a precizat că la nivelul României, doar 10 % din populaţie are deocamdată posibilitatea să colecteze selectiv deşeurile. „Populaţia nu este educată să ducă deşeul acolo unde trebuie, ci îl aruncă la ghenă. De aceea, containerele speciale pentru colectarea sticlei sunt pline cu orice altceva, numai cu sticlă nu”, a spus Irina Neagu, director executiv la TC ROM Glass. „Dacă în România, înainte de ’89, se recicla şi ceea ce nu trebuia, acum, s-a ajuns în extrema cealaltă: nu se mai reciclează deloc”, a spus şi Silviu Prigoană, patronul firmei Rosal, care asigură salubritatea în sectorul 3 al Capitalei. Colectarea sticlei, afacere dificilă Silviu Prigoană a mai zis că firma pe care o patronează a amplasat la un moment dat containere pentru sticlă, dar că afacerea nu s-a dovedit deloc rentabilă având în vedere că nu reuşea să colecteze mai mult de o tonă de deşeuri de sticlă pe lună. Societatea Urban însă, firma care asigură salubritatea în sectorul 6, a amplasat în 150 de puncte containere pentru colectarea selectivă. „Cantitatea de sticlă colectată exclusiv de la populaţie din recipienţii destinaţi colectării selective este de aproximativ 30 de tone lunar”, a spus Alexandru Predoi, şef serviciu Marketing la Urban. Reciclabilă sută la sută Fabricarea sticlelor şi a borcanelor noi din materiale reciclate presupune un consum mai mic de energie şi previne poluarea mediului. Sticla se poate recicla 100 % fără a-şi pierde din proprietăţi, ceea ce o face să fie un material foarte valoros. Reciclarea unui singur borcan de sticlă economiseşte tot atâta energie câtă are nevoie un bec pentru a lumina timp de patru ore. Reciclarea a două sticle de bere înseamnă economisirea energiei necesare fierberii apei pentru cinci ceşti de cafea. Dacă pentru producerea de sticle şi borcane noi se foloseşte sticlă reciclată, energia necesară în topitorii este redusă foarte mult. Luând în considerare transportul şi procesarea, fiecare tonă de sticlă topită înseamnă 315 kilograme de CO2 mai puţin în atmosferă. Reciclarea a 40.000 de tone de sticlă înseamnă economisirea a 4.000 de tone de cărbune, potrivit exploradome.com. Planuri optimiste pentru 2013! Potrivit legislaţiei în vigoare, România trebuia să recicleze până la sfârşitul anului 2006, 15 % din deşeurile de sticlă. La nivelul anului respectiv, nu a reuşit să colecteze şi să valorifice decât 10%. Cantitatea de ambalaje de sticlă puse pe piaţă în 2006 a fost de aproximativ 285.000 de tone. Se estimează că până în 2009, rata de creştere a cantităţii de ambalaje va fi de 7 %. Anul trecut au fost colectate şi valorificate 40.000 de tone de sticlă. Aproape 36.000 de tone au fost reciclate prin intermediul Eco-Rom Ambalaje, asociaţie către care firmele care pun pe piaţă ambalaje de sticlă au transferat responsabilitatea reciclării. Călin Istrăţoiu de la Direcţia Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor speră că până peste cinci ani, vom reuşi să atingem ţinta de reciclare impusă de UE. În 2013, va trebui să reciclăm 60 % din deşeurile de sticlă. „Putem aprecia că la nivelul anului 2013 vor exista creşteri semnificative ale cantităţilor de deşeuri de sticlă colectate şi reciclate datorate atât extinderii şi îmbunătăţirii sistemului de colectare, a realizării de investiţii pentru selectarea acestora, cât şi extinderii domeniilor de utilizare a deşeurilor de sticlă”, a apreciat Istrăţoiu. Uniunea Europeană are la bază principiul celor patru „R” în ceea ce priveşte reciclarea: reducerea folosirii de materii prime, reutilizarea produselor, reciclarea şi recuperarea de energie. în anglia, sticla se colectează de 30 de ani Chiar dacă nu este membră UE, Elveţia este adesea considerată o ţară exemplară la capitolul gestionării deşeurilor. Ţara cantoanelor este una dintre cele mai ecologice ţări ale Europei. Nivelul de reciclare depăşeşte chiar 95 % pentru anumite tipuri de materii, cum ar fi de exemplu, sticla, potrivit swissinfo.ch. Pe de altă parte, în Marea Britanie, s-au împlinit anul trecut, 30 de ani de la amplasarea primului container special pentru colectarea sticlei. De atunci, 23 de miliarde de borcane şi sticle au fost reciclate, cu aproximativ 752.000 de tone de sticlă valorificate în fiecare an, potrivit BBC.


Raspandeste cu incredere
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here