Acasă Colţul specialistului Apararea drepturilor cetatenilor Ucraina pompeaza zilnic tone de produse alimentare potential contaminate radioactiv in Romania....

Ucraina pompeaza zilnic tone de produse alimentare potential contaminate radioactiv in Romania. De ce? Cine a avizat? Cine a verificat?

424
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

Cu sprijinul nemijlocit al autoritatilor romane care, ca de obicei, se fac ca nu vad acest tip de pericol si care ignora cu desavarsire posibilele repercursiuni asupra sanatatii populatiei datorate consumului acestor produse, patrund zilnic in tara mii de tone de biscuiti, dulciuri, lapte condensat, conserve de legume, conserve de peste de apa dulce si multe altele, portile de intrare fiind probabil deschise de felul in care sunt tratati romanii din provinciile aflate in componenta Ucrainei.

photo of a now dead man next the 'Elephant' Foot' at the Chernobyl ...

De verificat din punct de vedere radioactiv nu le verifica nimeni, fiti absolut linistiti in aceasta privinta! Sunt la fel de verificate ca si conservele de peste, alge, fructe de mare ce provin din Japonia, Korea de Sud, Thailanda, Malayesia. Ca doar provin dintr-un ocean perfect sanatos in care intamplator se varsa zilnic apele radioactive de la Fukushima, dezastrul care a depasit din toate punctele de vedere Cernobilul!

Revenind, putem constata ca, unele din produse alimentare din Ucraina provin din zone aflate la doar 30 de kilometri de Chernobil (Leliv, Koshivka). Conserve de peste dulce de la 60 km de Cernobil (Karpelovka, Starosillya).

Sa se fi schimbat atat de radical legile fizicii nucleare incat contaminarea in aceste zone sa fie redusa la valorile normale? Timpul de injumatatire al principalelor substante radioactive varsate in acele zile de cosmar asupra Europei spun cu totul altceva!

Minimizarea pericolelor este o caracteristica a guvernantilor romani care se indoapa cu apa de Vichy si pate de ficat din Franta. Dar omul de rand? Ce solutii are el? El crede ca daca un produs este pus in vanzare pe piata romaneasca este si verificat corespunzator! Si nu e! Dar cui ii pasa!

Repairs are carried out on the Chernobyl nuclear plant in Russia on ...

Necunoasterea consecintelor nu scuteste din pacate pe nimeni de efectele ingerarii unor alimente contaminate radioactiv! Iar vizita la medic se poate lejer transforma intr-o tragedie!

Credeti cumva ca va suferi altcineva in locul dumneavoastra? Ei bine, va inselati! Veti fi singurul beneficiar al acestei nerozii! Cat despre daune, poate in viata urmatoare, ca in cea de apoi nu poate fi vorba de asa ceva. Si asta doar daca veti avea sansa sa va nasteti departe de aceasta zona.

Glosar de termeni:

Radioactivitatea naturala. Radioactivitatea a fost descoperită în 1896 de Henri Becquerel, pe când studia luminescenţa unor săruri ale uraniului. În 1898, soţii Marie şi Pierre Curie au descoperit poloniul şi radiul, două elemente cu radioactivitate mult mai puternică decât a uraniului. Legile generale ale radioactivităţii au fost elaborate de către Ernest Rutherford şi Frederick Soddy în 1903. Radioactivitatea artificială a fost descoperită de soţii Irène şi Frédéric Joliot-Curie în 1934.

Radioactivitatea artificială. Experienţele de bombardare cu raze α au dus în 1934 la o nouă descoperire de importanţă primordială. Este vorba de radioactivitatea artificială descoperită de soţii Frederic şi Irene Joliot-Curie, ginere şi fiică ai descoperitorului poloniului şi radiului. În 1934 aceştia au supus unui bombardament cu raze α nişte foiţe de aluminiu. Au observat faptul că în timpul bombardamentului, aluminiul emitea neutroni. Când bombardamentul înceta, foiţele de aluminiu încetau şi ele să mai emită neutroni, însă foiţele de aluminiu continuau să emită o radiaţie asemănătoare cu razele β.

După multe cercetări, soţii Joliot-Curie au lămurit ce se întâmpla: sub acţiunea razelor α, nucleul de aluminiu se transmuta într-un nucleu de fosfor radioactiv care nu exista în natură.

Chernobyl Exclusion Zone: Adrenaline & Radiation Urbex, A Good Day to ...

Dezintegrarea alfa. Dezintegrarea alfa are loc atunci când un nucleu greu emite un nucleu de heliu încărcat pozitiv (particula alfa), constând din doi protoni şi doi neutroni, devenind un atom cu numărul atomic mai mic cu doi decât valoarea iniţială. Cel mai des întâlnit în natură izotop al uraniului, U-238, se descompune în urma acestui tip de dezintegrare nucleară. Particulele alfa penetrează cu greu majoritatea materialelor, chiar şi o foaie subţire de hârtie putând opri trecerea acestora. Ca aplicabilitate practică, putem menţiona că detectoarele de fum folosesc izotopul radioactiv Am-241 (americiu) ca sursă de particule alfa.

Dezintegrarea beta. Dezintegrarea beta constă în transformarea unui neutron într-un proton, reacţie însoţită de emisia unui electron şi a unei particule de masă extrem de mică şi fără sarcină electrică numită anti-neutrino. Electronul emis poartă numele de particulă beta, iar acest tip de reacţie se mai numeşte şi descompunerea beta-minus, prin asociere cu sarcina electrică a electronului emis. Izotopul de hidrogen numit tritium (3H) suferă acest tip de dezagregare radioactivă. Există şi un alt tip de descompunere beta, ce a fost botezată beta-plus. În cadrul acestui proces un proton se transformă într-un neutron, fenomen însoţit de emisia unui pozitron (un electron cu sarcină pozitivă, perechea de antimaterie a electronului) şi a unui neutrino. Cum neutronul are masa mai mare decât cea a protonului, acest tip de descompunere presupune introducerea de energie în sistem, pentru a se respecta legile de conservare

The Real Horror Stories of the Chernobyl Disaster

Dezintegrarea gama. Razele gama, produsul dezintegrării gama, sunt cele mai periculoase pentru om dintre toate radiaţiile descrise aici. Acestea sunt de fapt fotoni din afara spectrului vizibil şi pot fi găsiţi în cadrul spectrului electromagnetic în zona frecvenţelor foarte mari, ceea ce înseamnă că au energii mari. Razele gama au fost descoperite în anul 1900 de către Paul Villard (1860-1934), fizician şi chimist francez, în timp ce studia la Paris comportamentul uraniului şi radiului. Numele acestui tip de radiaţie a fost dat de către Ernest Rutherford. Când un nucleu radioactiv emite radiaţie gama, numărul de neutroni şi protoni rămâne neschimbat, modificându-se  nivelul energetic al nucleului, care scade. Conform legilor de conservare a impulsului, rezultă şi faptul că nucleul va suferi un recul la expulzarea razei gama, deplasându-se în direcţia opusă celei de mişcare a radiaţiei gama. Radiaţia gama apare ca efect al modificărilor nucleare ori al anihilării reciproce a unei perechi particulă-antiparticulă.

Spre deosebire de radiaţia alfa sau beta, razele gama pot pătrunde prin aproape orice material, deoarece dispun de o energie foarte mare. Ele pot produce vătămări foarte serioase ale ţesuturilor vii. Plumbul este o substanţă a cărei structură chimică îl face să fie un bun absorbant de radiaţie gama.

Sa vedem acum deci, pe scurt, premisele care stau la baza acestor afirmatii anterioare  vorbind nitel despre:

EFECTUL CERNOBÎL

La 26 aprilie 1986 avea loc primul, cel mai grav accident nuclear din istoria de pana atunci, cu consecinţe majore si nefaste asupra sănătăţii publice şi mediului înconjurător, precum şi cu urmări sociale şi economice importante. La aproape 20 de ani de la accident, termenul “Cernobâl” a intrat în conştiinţa colectivă, căpătând proporţiile unuimit.  Efectele accidentului de la Cernobâl nu pot fi minimalizate, însă, chiar şi astăzi, nu există o opinie comună în privinţa impactului asupra sănătăţii umane. Numărul total de decese variază, în funcţie de sursă, de la câteva zeci de cazuri până la câteva milioane, la fel ca şi numărul de cancere sau de malformaţiicongenitale. Incendiul care a urmat exploziei reactorului numărul patru nu a fost stins decât la data de 6 mai 1986. Pe toată această perioadă au fost eliberate în mediul înconjurător cantităţi mari de gaze rare şi de materiale radioactive. Conform estimărilor programului internaţional pentru monitorizarea efectelor accidentului de la Cernobâl asupra sănătăţii (IPHECA), iniţiat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cantitatea de material radioactiv eliberată în mediu a fost de 200 de ori mai mare decât cea rezultată în urma exploziilor de la Hiroshima şi Nagasaki.

Chernobyl, Ukraine : Image of the Day

Pestii de la Cernobil

 

S-a estimat că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive prezente în reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare (deci localitatile aflate pana in 120 km se pot lejer considera ca apartinand acestei zone “privilegiate”), în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia,Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. În ultimele zile, din cauza schimbării direcţiei vântului, au fost afectate mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus. 

Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. Aproape 350.000 de oameni au fost evacuaţi sau au părăsit zona imediat după accident, dar încă 5 milioane mai locuiesc acum pe această suprafaţă. Mărimea acesteia a fost calculată pe baza măsurării nivelului de radioactivitate a izotopului de Cesiu-137, al cărui timp de înjumătăţire este de 30 de ani (tocmai ce se produce injumatatirea radioactiva cu eliberarea unei particule alfa). Zona iradiată cu izotopi de iod în primele săptămâni a fost apreciată ulterior pe baza răspândirii Cesiului-137, dar evaluările sunt aproximative. În toate ţările emisferei nordice a fost înregistrată o creştere a nivelului general al radioactivităţii.Go Back > Gallery For > Chernobyl Exclusion Zone Sign

 

Majoritatea consecinţelor accidentului de la Cernobâl asupra sănătăţii umane sunt corelate efectelor radiaţiei electromagnetice ionizante.

Acest tip de radiaţie, capabilă de ionizarea atomilor la impactul cu aceştia, este de mai multe tipuri: alfa, beta, gamma, X şi fluxuri de neutroni. Impactul acestui tip de energie la nivelul  ţesuturilor este legat de transferul de energie către diverse structuri celulare. Acest efect a fost studiat mai ales la nivelul ADN-ului nuclear. Dacă rata de distrugere a acestuia  şi leziunile sunt reduse, atunci efectele la nivel celular sunt compensate prin funcţii specifice de regenerare.

În mod esenţial, consecinţele acestui tip de energie asupra materiei vii sunt dependente de tipul de ţesut, de natura radiaţiei şi de cantitatea absorbită. Din acest ultim punct de vedere, urmările la nivel histologic sunt deterministice (efecte acute, gravitatea afecţiunii este dependentă de doză)  şi stocastice (efecte tardive, frecvenţa apariţiei se corelează cu cantitatea de radiaţii total absorbită). Pentru a cuantifica riscul biologic global de iradiere, se foloseşte o unitate de măsură numită Sievert, care exprimă doza medie absorbită de diferite ţesuturi umane.

Este calculată ţinând cont atât de coeficienţii de absorbţie ai diferitelor structuri histologice, cât şi de specificul de iradiere al fiecărui tip de radiaţie ionizantă (alfa, beta etc.).

Chernobyl Zone workers or "bio-robots"

Doza de radiaţie ionizantă “naturală” se situează în jurul valorii de 2,5 mSv/an. Alţi factori influenţează această valoare: o explorare radiologică pulmonară adaugă 0,5 mSv, o călătorie cu avionul timp de câteva ore – 0,03 mSv, iar un week-end petrecut la o altitudine de 1.500 de metri – 0,01 mSv.

Conform recomandărilor unanim acceptate, limita maximă de iradiere din surse artificiale este de 1 mSv/an în populaţia generală şi 20 mSv/an pentru cei care lucreaza în domeniul nuclear. Atunci când se depăşeşte pragul de 0,5 Sv la o expunere, se consideră  că apar efectele adverse deterministice, indiferent de circumstanţe, după un interval scurt – câteva ore sau zile. Pentru o cantitate de radiaţii absorbită de 1 până la 2 Sv, mortalitatea este de 20%, iar peste 7 Sv, se consideră ca letalitatea este 100%. Primele decese au fost constatate în rândul persoanelor care au primit mai mult de 2 Sv, cauza fiind sindromul acut de iradiere.

Afectarea în România

Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primele zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. Zonele în care sau înregistrat depunerile radioactive cele mai mari sunt la nivelul celor montane din lanţul Carpatic.

Informaţii privind explozia au ajuns la populaţie la data de 2 mai, iar distribuţia tabletelor cu iodură de potasiu a început tardiv, la 3 şi 4 mai. Efecte psihologice şi sociale Unul dintre cele mai semnificative efecte indirecte ale evenimentului din 1986 a fost afectarea  societăţii  în ansamblu din cele trei foste republici sovietice. A fost constatată o scădere generală a nivelului de trai şi o creştere generală a morbidităţii, care nu poate fi asociată efectelor radiaţiei ionizante. Costurile economice ale accidentului au fost apreciate la aproximativ 13 miliarde de dolari.

Roof collapses at Chernobyl nuclear power plant

La anxietatea populatiei determinată de necunoaşterea efectelor contaminării pe termen lung s-au adăugat problemelor legate de numărul mare de persoane evacuate şi lipsei de încredere în autorităţi. În special în rândul lichidatorilor s-a remarcat creşterea frecvenţei următoarelor acuze nespecifice, legate în special de expunerea la stres:

– cefalee;

– tulburări de somn;

– probleme de concentrare;

– anxietate;

– sentimente de victimizare  şi nesiguranţă;

– probleme de relaţionare, izolare socială.

Situaţia României în privinţa efectelor pe termen lung ale accidentului de la 26 aprilie este similară altor  ţări din Europa, existând multe controverse  şi ipoteze, însă prea puţine certitudini. Un raport din anul 2000, asupra situaţiei radioactivităţii factorilor de mediu din România, a arătat prezenţa de Cesiu-137  şi Cesiu-134 (în unele probe de sol necultivat, în reţeaua hidrografică, ca aerosoli  şi în vegetaţia spontană). Aceşti dionuclizi au drept sursă accidentul de la Cernobâl, expunerea suplimentară a populaţiei fiind de 1/10.000 mSv/an, cu patru ordine de mărime mai mică decât expunerea naturală de referinţă. Este improbabilă o creştere detectabilă a incidenţei cancerului. Într-un studiu longitudinal efectuat de Institutul de Sănătate Publică, între 1986  şi 1994, pe un lot de 310 copii, cu vârste între 0  şi 6 ani, au fost studiate posibile efecte ale accidentului: morbiditate crescută, întârziere în dezvoltarea fizică şi valori mai scăzute ale coeficientului de inteligenţă. Dintre afecţiunile cu contribuţie mai mare la creşterea morbidităţii, mai frecvent observate au fost cele ale sistemului osteoarticular şi cariile dentare. Indicatorii privind dezvoltarea, talia şi greutatea au fost sensibil mai scăzuţi în cadrul lotului probant, iar diferenţele în ceea ce priveşte dezvoltarea psihică au fost nesemnificative statistic.

Poate acum, si ma refer la cineva cu toate tiglele pe casa, sa creada ca brusc radioactivitatea a scazut in zonele limiitrofe si se incadreaza in limitele NATURALE, astfel incat sa nu existe nici un pericol datorat consumului de produse vegetale, animale si procesate provenind din aceste zone. Daca nu, atunci ne aflam pe drumul corect, daca da atunci suntem pe drumul pe care deja am pornit si urmarile se vor vedea curand, foarte curand!

chernobyl sarcophagus « Chernobyl Foundation

 

Asa ca, inainte de a incheia, va dau un ultim sfat:

 

Cititi cu MARE ATENTIE ETICHETA!

Uitati-va IMEDIAT dupa TARA DE PROVENIENTA!

DOAR ASA VETI SUPRAVIETUI JUNGLEI!


Raspandeste cu incredere
  • 2
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    2
    Shares

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here