Acasă Jurnalul Bucurestiului Interviuri ziare.com : Cum a reusit Comisia Europeana…

ziare.com : Cum a reusit Comisia Europeana…

293
0
DISTRIBUIȚI
Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cum a reusit Comisia Europeana sa opreasca adoptarea OUG pe Justitie Interviu cu sefa Reprezentantei CE la Bucuresti

de Magda Gradinaru
Cum a reusit Comisia Europeana sa opreasca adoptarea OUG pe Justitie Interviu cu sefa Reprezentantei CE la BucurestiFoto: Hepta.ro
Comisia Europeana a evaluat destul de credibil riscul ca Guvernul Dancila sa adopte noile ordonante pe Justitie si a decis sa actioneze preventiv, pentru a limita pagubele, inainte ca acestea sa se produca. Dar, pe termen lung, Uniunea Europeana are nevoie de mecanisme noi, care sa previna mai bine si sa sanctioneze derapajele de la statul de drept, spune Angela Cristea, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

In interviul acordat Ziare.com la Forumul Eurosfat, Angela Cristea a povestit si epopeea ordonantelor pe care Guvernul a intentionat sa le adopte si cum a luat Frans Timmermans decizia de a interveni, pentru a opri adoptarea:- In ultimul timp, ni s-a parut ca este destul de credibil riscul adoptarii acestor ordonante, pentru ca ele, pe de o parte, au fost trimise in consultare inter-institutionala, iar pe de alta parte, lideri puternici ai coalitiei de guvernare au cerut impetuos adoptarea acestor ordonate.

De aceea, am hotarat sa nu asteptam sa se produca raul, ci sa actionam in amonte, cu acel avertisment transmis de prim-vicepresedintele Timmermans.

Angela Cristea, in ultima vreme se tot aude, dinspre institutiile UE, despre limitele pe care le are Uniunea Eruopeana in a determina un stat sa revina pe fagasul democratic, acolo unde e cazul. Ati spus asta si in discursul pe care l-ati avut la Eurosfat. As vrea sa explicati putin, care sunt aceste limite?

Atunci cand ajungem in situatia de a fi obligati sa declansam Articolul 7, inseamna ca toate celelalte mecanisme pe care le avem au esuat. Articolul 7 este momentul in care, practic, facem o declaratie de rupere a relatiei de incredere dintre institutiile Uniunii Europene si un stat membru. Or, intreaga Uniune Europeana, ca sa functioneze, se bazeaza pe incredere si pe cooperarea loiala intre parteneri.

De aceea, ne punem intrebarea daca nu avem nevoie sa gandim alte mecanisme, care sa functioneze mai bine si care sa reuseasca sa previna derapajele de la statul de drept, pentru ca, odata ce s-au intamplat, observam ca este destul de greu sa readucem situatia in cadrul unui stat de drept bazat pe valori europene.

A fost avansata o alternativa la Articolul 7, un mecanism nou, ala carui sanctiuni vizeaza, practic, conditionarea fondurilor europene de evaluarea starii democratiei dintr-o anumita tara.

Da, si de functionarea statului de drept, pentru ca exista o legatura directa, de fapt, intre gradul de protectie a banului contribuabilului european si gradul de independenta a Justitiei.

De aceea, pentru viitorul buget, am facut aceasta propunere, care are multi sustinatori printre statele membre, deci suntem optimisti ca ea va trece, vom vedea exact in ce forma.

Tocmai asta incercam, sa nu mai ajungem in pragul razboiului nuclear, cum este numita declansarea Art. 7, ci cumva sa avem pasi in relatia oarecum de normalitate dintre institutii si un stat membru, in care sa putem interveni in timp util.

Si acum avem aceasta posibilitate, dar numai acolo unde exista conditii ex ante, asa-numitele conditionalitati ex ante, si numai pentru fondurile care se duc strict catre aceasta zona. Or, noi acum, prin propunerea pe care am facut-o, extindem la toate fondurile europene, punand insa si o conditie foarte importanta, si anume sa nu sufere beneficiarii acestor fonduri.

Deci statul membru care ar ajunge in situatia sa ii fie suspendate fondurile europene are obligatia de a continua platile catre beneficiari, pe proiectele finantate cu fonduri europene, in ideea ca, in momentul in care derapajele ar inceta si s-ar intoarce la o functionare normala a statului de drept, si fondurile europene sa fie relansate catre acel stat.

Ati amintit Art. 7. Vedem declansata procedura de activare – trebuie sa spunem ca e complicata, nu vorbim despre Art. 7 activat, inca – pentru Polonia si Ungaria. Pentru Romania, nu. E intr-o situatie mai buna Romania, democratic vorbind?

Da, cu siguranta. Daca nu ar fi fost asa, ar fi fost si Romania alaturi de Polonia si Ungaria. In plus, spre deosebire de Polonia si Ungaria, in Romania avem un mecanism suplimentar, care nu exista decat pentru Romania si Bulgaria, este vorba despre Mecanismul de Cooperare si Verificare, si aceasta ne da noua legitimitatea de a putea interveni si altfel decat o putem face in Polonia si Ungaria, exact in logica aceasta a preventiei.

Bun, dar am avut critici multe in ultima perioada, din partea Comisiei si a altor institutii europene, cu privire la derapajele de la Bucuresti. Cum evaluati raspunsul autoritatilor romane?

Daca ne referim la ultimul avertisment, venit saptamana trecuta de la prim vice-presedintele Timmermans, care se referea la riscul adoptarii unor noi ordonante de urgenta, vedem un raspuns foarte bun: ordonantele de urgenta nu au fost adoptate.

Ati spune ca Guvernul tine totusi cont de avertismentele europene deci?

Asa se pare. Noi intotdeauna urmarim, pe de o parte, ceea ce se declara si, pe de alta parte, ceea ce se face. Ne facem o proprie analiza pe toate sursele de informare pe care le avem, verificam daca este credibil sau nu ca se va si intampla ceea ce se declara.

In ultimul timp, ni s-a parut ca este destul de credibil riscul adoptarii acestor ordonante, pentru ca ele, pe de o parte, au fost trimise in consultare inter-institutionala, iar pe de alta parte, lideri puternici ai coalitiei de guvernare au cerut impetuos adoptarea acestor ordonate.

De aceea, am hotarat sa nu asteptam sa se produca raul, ci sa actionam in amonte, cu acel avertisment transmis de prim-vicepresedintele Timmermans.

Ati pomenit despre vulnerabilitatile acestei campanii pentru alegerile europene: populismul, dezinformarea, amestecul extern. Despre imixtiunea Rusiei se vorbeste la fiecare scrutin. Ce date are Comisia Europeana despre aceste aspecte?

Nu avem niciun motiv sa credem ca, daca Rusia a intervenit in toate celelalte alegeri, care intr-un fel aveau o miza mai mica, fiind la nivel national, nu ar fi interesata sa interfereze si cu alegerile la nivel continental, in alegerile pentru Parlamentul European.

Tocmai de asta, atat cat ne permite mandatul legal pe care il avem, lucram indeaproape cu statele membre, pentru a contracara pe cat posibil aceste campanii, care sunt, pe de o parte, campanii de dezinformare si, pe de alta parte, sunt campanii de manipulare.

Avem aceasta noua legislatie pentru protectia datelor personale, tocmai pentru a nu mai putea nimeni – inclusiv un partid politic – sa cumpere en gros date personale si sa tinteasca campanii de manipulare a votului. Vom vedea cum va functiona, pentru ca timpul e limitat pana la alegeri si cred ca suntem mai degraba intr-o logica de limitare a pagubelor decat de contracarare totala a imixtiunilor.

E eurofobia – sau eurosceptismul – un pericol in Romania? In sondaje, majoritatea se declara pro-europeana, dar exista un discurs politic care apasa pe pedalele eurofobiei, a iliberalismului.

Personal sunt si ingrijorata, si optimista. Sunt optimista, pentru ca in toate sondajele de opinie romanii raman profund solidari cu proiectul european. In acelasi timp, au mai multa incredere in capacitatea Bruxelles-ului, daca vreti, de a veni cu raspunsuri la problemele lor decat in capacitatea autoritatilor nationale.

Dar sunt si ingrijorata, pentru ca nu stiu ce cred si ce simt romanii si uneori sondajele nu reusesc sa capteze calitatea. Mai e si acest bias, de a raspunde cum da bine, nu asa cum iti spune inima, iar la vot, oamenii voteaza de multe ori emotional.

Cu siguranta, aceste campanii cu informatii false care fac din Uniunea Europeana marea problema sapa la increderea in Uniunea Europeana, cel putin cand e vorba despre oamenii care au incredere in cei care lanseaza aceste mesaje.

De aceea, eu vreau sa vin cu un contra-mesaj si sa spun: Uniunea Europeana este parte a solutiei, nu a problemei.

Iar Romania, ca membra a UE, are sansa de a fi parte a solutiei.


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify Google Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Google Login to work

Specify Vkontakte Application ID and Secret Key in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Vkontakte Login to work

Please enter your comment!
Please enter your name here